Prima lovitură asupra brânzei camembert a survenit în anul 2017, când Statele Unite au interzis comercializarea acesteia, pe motiv că nu este fabricată din lapte pasteurizat. Produsul însă, este atât de popular, încât în Europa până în prezent nu au cutezat să-l interzică (aşa cum s-a întâmplat cu celebra brânza italiană cazu marzu, care se mai poate achiziţiona doar de pe piaţa neagră din Sardinia).

În luna iunie a anului trecut, Bloomberg scria că există din ce în ce mai puţine persoane care cunosc şi vor să aplice tehnologia de fabricare a brânzei camembert. Potrivit informaţiilor ziarului, doar 1% dintre produsele vândute sub această denumire sunt produse originale, restul fiind produse printr-o tehnologie aproximativ asemănătoare, însă calităţile brânzei nu sunt nici pe departe aceleași cu cele ale branzei originale.

Acest procent mai poate suferi în continuare o scădere – apreciază publicația Bloomberg – din cauză că firmele mari care produc brânza îi elimină de pe piaţă pe fermierii care produc camembert în condiţii manufacturale, respectând tehnologia şi tradiţia. Potrivit opiniei specialiştilor, brânza produsă în condiţii industriale diferă atât în privinţa texturii cât şi a gustului de camembert-ul original. Ziarul aprecia, că în doar câţiva ani nu o să mai găsim în magazine adevăratul camembert, ci doar imitaţii mai mult sau mai puţin reuşite, dar care nu o să mai aibă gustul şi savoarea brânzei care a fost produsă în urmă cu 200 de ani într-o gospodărie ţărănească din Normandia.

Acest produs provine din satul Camembert, unde a fost fabricat prima dată în anul 1791. Potrivit reţetei originale, camembertul se fabrică din lapte crud, nefiltrat, iar vaca trebuia hrănită doar cu iarba şi fân care creşte în Normandia, iar procentul de grăsime al brânzei trebuie să fie de exact 38%.

Pentru a doua oară, în luna martie a acestui an au sosit veşti îngrijorătoare. Portalul maghiar agrotrend.hu scria că se împuţinesc păşunile adecvate pentru vacile din Normandia. Se presupune că secretul laptelui produs aici este faptul că vacile mănâncă foarte multe plante medicinale şi mirodenii, cum ar fi haşmaţuchi, piciorul cocoşului, coada şoricelului etc. Din cauza poluării însă, aceste plante sunt ameninţate cu dispariţia din zonă. Astfel calitatea laptelui scade, ceea ce inevitabil va afecta şi calitatea brânzei.

 

Adevărata lovitură pentru camembert însă a sosit în luna februarie a acestui an, când producătorii de lapte din Normandia şi procesatorii de lapte au semnat un acord potrivit căruia începând cu anul  2021 fabricanţii de brânzeturi vor prelua doar lapte pasteurizat. Asta ar însemna dispariţia definitivă a camembertului al cărui proces tehnologic prevedea folosirea laptelui crud, nefiltrat. Acordul – încheiat sub egida Institutului Naţional pentru Calitate şi Origine din Franţa – prevede fabricarea unui singur tip de brânză camembert, fabricat din lapte pateurizat, dar acest procedeu ar însemna nerespectarea reţetei tradiţionale.

Acest acord însă a declanşat furia iubitorilor de brânză şi de tradiţii. Un număr de 12 deputaţi din Adunarea Naţională s-au adresat ministrului agriculturii, solicitând anularea convenţiei care ar pune capăt unei epoci glorioase a gastronomiei franceze. Pe reţele de socializare, în doar câteva zile s-au strâns peste 30.000 de semnături împotriva acordului sus amintit.

„Institutul Naţional de Calitate şi Origine a ucis camembert-ul. Acest acord trebuie denunţat, altfel brânza va deveni un aluat moale, vulgar şi fără gust” a scris Véronique Ram-Liu, preşedintele asociaţiei producătorilor de brânzeturi, potrivit ediţiei electronice a publicaţiei RTL 5 minute. Apelului ei i s-au alăturat celebri bucătari, ca Olivier Roellinger, Sébastian şi Michel Bras, Anne-Sophie Pic, Michel şi Cezar Troisgros, Emmanuel Renaut, Christophe Bacquie şi Guy Martin.

În prezent, camembert-ul tradiţional reprezintă aproximativ 5.500 de tone de brânzeturi produse anual, faţă de 60.000 pentru camembert-ul industrial, potrivit scrisorii trimisă de deputaţii francezi.

SURSA: RADOR, Agerpres