Impactul unui cutremur în România. 2.000 de clădiri s-ar putea prăbuși în București
Cutremur în România. Perspectiva este sumbră pentru România în eventualitatea unui cutremur similar celui din 1977. Impactul unei astfel de calamități ar fi deosebit de sever. Cercetătorii care analizează efectele mișcărilor seismice asupra clădirilor, în special asupra celor vulnerabile, sunt de părere că consecințele ar fi cu totul devastatoare pentru țara noastră.
În București, se estimează că cel puțin 2.000 de clădiri ar putea să se prăbușească în cazul unui cutremur puternic. Acest număr înseamnă că s-ar prăbuși 60 de ori mai multe decât în 1977, când a avut loc ultimul mare seism care a afectat major România.
Potrivit datelor oficiale, în București, 377 de clădiri sunt clasificate cu un risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. Cu toate acestea, de fapt, lista clădirilor de acest fel este mult mai extinsă. Se estimează că peste 2.300 de astfel de structuri ar fi expuse la pericol în situații seismice.
Practic, este vorba despre un număr semnificativ de apartamente. Zeci de mii de locuințe ar putea fi afectate. Această situație se datorează faptului că majoritatea imobilelor au trecut deja prin două cutremure majore, unul în 1940 și altul în 1977. Conform opiniei experților, la următorul eveniment seismic, imobilele ar putea să nu mai aibă aceeași șansă de a rezista, fiind expuse unor riscuri semnificative.
„Dacă s-ar repeta un cutremur precum cel din 1977 acum am avea cam de 10 ori mai multe clădiri vulnerabilizate. În 77 vorbeam de câteva sute de clădiri care trecuseră prin cutremurul din 1940 și fuseseră lăsate nereparate. Acum vorbim de câteva mii de clădiri care au trecut și prin 40 și prin 77 și lăsate nereparate”, potrivit lui Matei Sumbasacu, inginer constructor.
Operațiunile de salvare vor fi îngreunate de lucrările prin care a trecut Capitala
În plus, operațiunile de salvare ar fi extrem de complicate din cauza modului în care s-a dezvoltat Bucureștiul.
„Multe scenarii atât ale autorităților, cât și ale cercetătorilor indică un număr mai mare de victime dacă un cutremur ca cel din ’77 s-ar produce astăzi. E vorba de mii, poate zeci de mii de victime, contează foarte mult și magnitudinea care poate fi și mai mare, dar și momentul de producere, câți se află înăuntru, câți afară”, susține Dr. Dragoș Toma-Dănilă, cercetător științific INFP.
Chiar și într-un scenariu optimist, în care Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic ar reuși să finalizeze reconsolidarea a 30 de clădiri pe an, ar fi nevoie de peste 70 de ani pentru a acoperi întregul parc de clădiri afectate. Problema birocrației persistă, chiar dacă s-au simplificat legislațiile. De exemplu, doar procesul de contractare a unui constructor poate dura între patru și șase luni.
„În prezent avem în lucru 144 de clădiri, pentru trei dintre ele avem șantierele deschise, în sensul că avem schele pe ele, avem muncitori, sunt lucrări de consolidare. Pentru celelalte 141 sunt lucrări aflate în diferite etape de proiectare, estimăm ca anul acesta să deschidem alte noi 10 șantiere. De săptămâna viitoare o să începem evaluarea vizuală rapidă pe axa Romană-Universitate-Unirii”, a transmis Răzvan Munteanu, director AMCCRS, pentru ProTV.
Vor fi montați senzori pentru a analiza impactul asupra clădirilor
Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, în colaborare cu specialiștii de la Institutul Național de Fizica Pământului, a inițiat procesul de montare a unor senzori speciali care să monitorizeze impactul mișcărilor pământului asupra clădirilor. Aceste dispozitive vor fi instalate pe toate clădirile incluse în programele de reabilitare și consolidare.
Funcția principală a acestor senzori constă în captarea și transmiterea în timp real a mișcărilor seismice. Această tehnologie va oferi specialiștilor o înțelegere mai profundă a comportamentului clădirilor înainte de a fi supuse procesului de consolidare.
Un proiect pilot se desfășoară deja într-un bloc de două etaje. Acesta urmează să fie consolidat, fără a fi necesară evacuarea locatarilor. O soluție inovatoare, sugerată de o universitate din Olanda, implică montarea unui schelet din lemn lamelar pe exteriorul clădirii. Acesta va contribui la sporirea rezistenței structurii la mișcările seismice.
Japonezii au adoptat de mult timp o soluție similară, acoperind clădirile cu „proteze” metalice pentru a le proteja în cazul unui cutremur puternic. Aceste proteze au fost integrate în structura clădirilor pentru a le consolida și a le face mai rezistente la seisme.
