Replici ale cutremurelor din Gorj pot să apară timp de două luni

Directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, a vorbit joi, 16 februarie 2023, despre cutremurele care au avut loc în ultimele zile în județul Gorj.

Potrivit spuselor sale, până joi, 16 februarie, la ora 23:00, au fost 320-325 de replici după cutremurul din Gorj, iar activitatea replicilor poate să se întindă pe o lună întreagă sau chiar pe două luni. După ce se va termina acest val de cutremure, va urma o perioadă de liniște, dar poate va mai da ceva puseuri din când în când.

„Până la această oră au fost 320-325 de replici după cutremurul din Gorj. Este o activitate normală după un șoc așa de mare, la un cutremur de suprafață. Activitatea replicilor poate să se întindă pe timp de o lună, chiar și două luni.

Din experiența altor zone din România, cum e cea de la Galați din 2013, au fost replici din septembrie până în decembrie. Este posibil ca și în Gorj să avem aceeași manifestare. Deocamdată replicile se situează în marja de 1 grad, până la 4,2 cât a fost ieri.

După ce se termină acest roi de cutremure, pe o perioadă mare, va urma o perioadă de liniște, dar poate va mai da ceva puseuri din când în când. Și Galațiul dă, dar acolo sunt cutremure de magnitudine 3, 4, mai sunt două cutremure mici, și gata, se oprește. Probabil și aici a fost tot așa.

A fost anul trecut un cutremur de 4 și după aceea s-a liniștit. La fel și acum câțiva ani, am avut un cutremur, apoi s-a liniștit. Era o activitate normală, nu arăta nimic suspect, că va începe o activitate așa de puternică și cu magnitudini atât de mari”, a declarat, joi, Constantin Ionescu în cadrul unei emisiuni TV de pe Digi24.

Cum s-au produs cutremurele din Gorj?

Tot joi, Ioan Munteanu, profesor la Facultatea de Geologie a Universității București, a explicat cum s-a produs cutremurul de marți, 14 februarie 2023, în Gorj, precizând clar că oamenii nu au motive să fie speriați.

„Ca orice sistem, ca să creez un munte am nevoie să fac o convergență astfel încât 2 plăci care prima oară au fost în subducție ajung să fie una peste alta, și care, bineînțeles, după ce se dau una peste alta continentele se numește coliziune. În tot procesul ăsta de coliziune rezultă după aceea o rearanjare, dacă vrei, gen Himalaya. Da, nu avem nici Himalaya aici, deci nu ne așteptăm la cutremure de stilul celor din Himalaya, însă avem totuși o rearanjare.

Ce au reușit colegii de la INFP să calculeze este că aceste cutremure sunt produse pe sistem de falii normale, ceea ce, bineînțeles, va trebui să rafinăm puțin secțiunea asta cu informațiile mai noi, astfel încât să vedem că de fapt cutremur este generat de o, dacă vreți, oarecum, o relaxare locală, ca să punem mai simplu, în care acum o dăm de fapt o deplasare pe falie normală. Dar, iarăși, nu avem astfel de deplasări suficient de mari astfel încât să și vedem efectele directe la suprafață.

Eu aș zice să nu se teamă. Doar să se aștepte, că la un moment dat…De fapt, nu să se aștepte. Ce trebuie să facem este doar să avem grijă, construcțiile să respecte acel normativ. Normativul pentru construcția actuală este la 8 grade”, a spus Ioan Munteanu în cadrul unui interviu acordat pentru PRO TV.