Jurnaliștii de la Recorder au investigat trecutul lui Călin Georgescu și au descoperit detalii care contrazic discursul său actual. Deși astăzi condamnă rețeaua Soros și finanțările internaționale, ani la rând a condus ONG-uri sprijinite de aceste fonduri.
Ancheta Recorder scoate la lumină legăturile sale cu USAID, Fundația Soros și un scandal legat de gestionarea discreționară a banilor americani.
Călin Georgescu a criticat USAID, dar a beneficiat de fonduri de la ei
Călin Georgescu, cunoscut pentru discursurile sale naționaliste și pentru criticile aduse USAID, s-a dovedit a fi beneficiarul finanțărilor oferite de această agenție.
Într-un interviu recent cu Mario Nawfal, el a afirmat că „Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu.”
Declarațiile au fost repetate și într-un dialog cu Alex Jones, jurnalist american cunoscut pentru promovarea teoriilor conspirației.
„Rețeaua lui Soros este legată de funcționarii publici, de forțele de ordine. Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a declarat Georgescu.
Declarațiile sale actuale sunt în contradicție cu activitatea sa anterioară.
Discursul public versus trecutul profesional
Pe 16 februarie, în cadrul unei emisiuni difuzate de Realitatea Plus, Georgescu a reiterat aceste afirmații, susținând că, în eventualitatea în care va deține o funcție oficială, va interzice personal întreaga rețea Soros.
„În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. Se cunosc, îi știm deja. Lucrurile sunt foarte clare și este important, însă, că acest cancel culture, doamna Alexandrescu, n-a venit pe un teren viran. În momentul în care distrugi educația unui popor, ai țara în mână”, a declarat el.
Declarațiile actuale ale lui Călin Georgescu sunt în contradicție cu propriul său trecut. Timp de peste două decenii, el a fost liderul unor organizații non-guvernamentale axate pe protecția mediului și dezvoltare durabilă.
Între 1990 și 1996, a condus Tineretul Ecologist din România, iar între 1997 și 2011 a fost la conducerea Centrului Național de Dezvoltare Durabilă.
În perioada de tranziție, aceste organizații au fost finanțate aproape exclusiv prin fonduri internaționale, inclusiv prin programe PHARE ale Uniunii Europene, finanțări de la USAID sau sponsorizări oferite de guverne occidentale.
Colaborarea cu Fundația Soros
În anii ’90, Călin Georgescu nu rata oportunitățile de a lucra alături de organizațiile internaționale care derulau proiecte în România. Printre aceste organizații se număra și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, aceeași pe care o critică în prezent.
Un articol din 1995 al publicației „Jurnal bihorean” menționa că ONG-ul condus de Georgescu, Tineretul Ecologist, colabora cu Fundația Soros pentru a desfășura în patru licee din Oradea programul „Săptămâna educației ecologiste”. Activitatea făcea parte dintr-o inițiativă mai amplă, derulată cu ocazia Zilei Pământului.
Astăzi, la trei decenii de la acele evenimente, Georgescu susține că „rețeaua Soros” a afectat România și că trebuie eradicată. „Îi știm!”, afirmă el, iar susținătorii săi au început deja să alcătuiască liste cu persoane considerate apropiate de organizațiile finanțate de Soros.
În mediul online și în anumite emisiuni televizate au apărut astfel de liste care conțin numele unor artiști, activiști, jurnaliști și politicieni care au beneficiat de burse sau granturi din surse internaționale, nu doar de la Fundația Soros. De altfel, această fundație și-a încetat activitatea în România în anul 2017.
Fenomenul de contestare a finanțărilor internaționale a fost amplificat de fostul președinte american Donald Trump și de Elon Musk, care au susținut încetarea programelor USAID. În Rusia, acest tip de retorică a fost oficializat încă din 2012, când Vladimir Putin a introdus o lege ce desemnează ONG-urile finanțate din străinătate drept „agenți străini” și le limitează drepturile.
Scandalul fondurilor USAID și acuzațiile de corupție
Călin Georgescu s-a aflat și în mijlocul unui scandal privind gestionarea unor fonduri primite prin USAID. În vara anului 2003, România urma să beneficieze de o finanțare de 35 de milioane de dolari, alocați prin Strategia de asistență pentru România 2002-2006.
O parte din această sumă era destinată programului Agenda Locală 21, gestionat de Centrul Național de Dezvoltare Durabilă și de Federația Autorităților Locale din România. Presa vremii menționa că această federație era dominată de lideri PSD, precum Nicolae Mischie și Marian Oprișan.
În iunie 2003, trei angajați USAID au depus o plângere la Inspectoratul General al USAID din SUA, susținând că Georgescu încerca să obțină fonduri fără a permite un control strict al destinației acestora. Publicația „România liberă” relata că aceștia au afirmat că sunt martori la „extorcare de fonduri”.
„Călin Georgescu a insistat într-un mod agresiv ca programul său să fie finanțat cu 800.000 de dolari, fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile.” – „România liberă”, 2 septembrie 2003.
În acea perioadă, se estima că ONG-ul condus de Georgescu primise deja 215.000 de dolari din fondurile nerambursabile ale USAID.
Deși scandalul a fost intens mediatizat, cariera sa nu a avut de suferit. În 2004, a fost numit director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând funcția de șef al direcției Organizații Economice Internaționale.
În 2010, a fost luat în considerare pentru funcția de premier și a avut o întâlnire cu președintele de atunci, Traian Băsescu. După ce candidatura sa a fost respinsă, Georgescu s-a mutat în Austria alături de familia sa.
În prezent, CV-ul său oficial nu oferă detalii despre activitățile profesionale desfășurate în perioada petrecută în afara României.
