Care este contextul in care se pregateste promovarea noului text de lege? Mii de litigii in instantele judecatoresti. Mii de contracte de privatizare reziliate. O analiza efectuata anul trecut de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) arata ca aproape jumatate din contractele de vanzare-cumparare incheiate de institutia responsabila cu privatizarea sunt disputate: la Tribunal, la Parchet, la Politie, pe masa Departamentului de Control al Primului Ministru, in sesizari trimise pe adresa Autoritatii sau a altor foruri oficiale.
Un studiu efectuat de Centrul de Management si Transfer Tehnologic din Bucuresti arata situatia dramatica a economiei romanesti in ansamblu. Cifrele indica starea economiei la nivelul anului 1999, dar datele preliminarii pentru anul 2000 si 2001 arata ca nu s-au produs modificari, din punct de vedere calitativ, potrivit profesorului Cezar Mereuta. Pentru exemplificare, rata profitabilitatii inregistrata de companiile de stat (calculata ca raport intre profit si cifra de afaceri) era de – 6,9% si de 3,9%, in sectorul privat. Un ecart de 9%, pe care Cezar Mereuta il anticipeaza ca fiind valabil si pentru anul 2000 si pentru 2001. De asemenea, contributia sectorului de stat la formarea arieratelor reprezinta dublul celei inregistrate de companiile private. Acelasi studiu releva ca, in cei 12 ani de tranzitie, societatile cu mai mult de 500 de salariati au inregistrat cele mai slabe performante. Cifra de afaceri a acestor companii, in ansamblul economiei romanesti, este de 28,7%. „Aceste companii reprezinta nucleul problema al economiei romanesti”, afirma Cezar Mereuta. De altfel, tocmai ele au ramas, acum, de privatizat. „Mai mult de 90% din cifra de afaceri privatizabila in viitor este data de companii cu peste 500 de salariati”.
Exemplele prezentate justifica ultima initiativa guvernamentala de modificare a legii privatizarii. Ca elemente esentiale cuprinse in proiectul de lege ce urmeaza sa fie dezbatut de Guvern, si pentru care Executivul intentioneaza sa-si asume raspunderea in Parlament, se disting: privatizarea cu un pret simbolic, de un euro, si asigurarea egalitatii de tratament intre cumparatori, in ceea ce priveste acordarea de facilitati de scutire totala sau partiala a obligatiilor bugetare restante. Schimbarea legii nu va fi, insa, suficienta. Va fi necesara, potrivit analistilor economici, in primul rand, eliminarea componentei politice care subjuga marile companii aflate in proprietatea statului.
Istoricul legilor privatizarii
· Legea nr. 58/1991- privatizarea revenea Fondului Proprietatii de Stat (obiectul privatizarii il reprezenta 0,5% din totalul societatilor comerciale cu capital de stat).
· Legea nr. 77/1994- a declansat avalansa privatizarilor realizate de salariatii intreprinderilor, o initiativa care s-a dovedit nu tocmai potrivita pentru o economie slab capitalizata.
· Legea nr. 55/1995, pentru accelerarea privatizarii – a oferit posibilitatea transformarii in actiuni a certificatelor de proprietate.
· Legea nr. 83/1997, privind privatizarea bancilor comerciale;
· OUG nr. 88/1997, privind privatizarea societatilor comerciale – instituie doua garantii esentiale privind corectitudinea licitatiilor de achizitionare a actiunilor sau activelor societatilor comerciale cu capital public.
· Legea nr. 99/1999, privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice – modifica si completeaza substantial OUG nr. 88/1997.
· OUG nr. 296/2000 infiinteaza Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, care ia locul Fondului Proprietatii de Stat.
· OUG nr. 88/2001 infiinteaza Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie.
Privatizarea in agricultura va avea o lege separata
Desi au existat mai multe propuneri ca legea privind accelerarea privatizarii, pentru care Guvernul Nastase urmeaza sa-si asume raspunderea in Parlament, sa includa si referiri la societatile comerciale care au in administrare terenuri agricole, senatorii PSD sustin ca pentru fostele IAS-uri va exista o lege separata.
Exista deja un proiect de lege, initiat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), privind cresterea atractivitatii la privatizare a fostelor IAS-uri, care scuteste aceste societati, in curs de privatizare, de datoriile acumulate pana la 31 decembrie 2001. Prevederile acestui proiect au creat mari dispute in cadrul comisiei pentru agricultura din Senat, o mica parte sustinand proiectul, asa cum a fost elaborat de MAAP, iar majoritatea senatorilor cerand ca si cele privatizate deja sa beneficieze de facilitati, respectiv de anularea datoriilor provenite din penalitati si majorari de intarziere si de esalonarea obligatiilor catre bugetul de stat.
„De ce unele muma si altele ciuma. Normal mi se pare ca toate fostele IAS-uri, fie in curs de privatizare, fie privatizate deja, sa beneficieze de facilitati”, ne-a declarat Elena Sporea, senator PSD din comisia pentru agricultura. Dupa indelungi dezbateri din comisia senatoriala, proiectul de lege al MAAP a iesit cu amendamentul cerut de majoritatea senatorilor. In aceasta saptamana, initiativa legislativa va intra in discutie in plenul Senatului, dupa care va merge la mediere in Camera Deputatilor. Din cele 739 de societati comerciale agricole, cu un capital social de 7.058,7 miliarde lei, au fost privatizate pana la sfarsitul anului trecut doar 162. Alte 240 de foste IAS-uri se afla in diverse stadii de reorganizare si lichidare.
Opinia consultantului
„Proiectul de lege privind accelerarea privatizarii este menit sa asigure mai multa precizie, corectitudine si eficienta prin eliminarea unor disfunctionalitati existente in domeniul privatizarii. Principalele elemente de noutate sunt: introducerea, pentru prima data in mod concret, a metodei vanzarii actiunilor societatilor neatractive la un pret simbolic de un euro; instituirea „administrarii speciale in perioada de privatizare”; introducerea in mod explicit a metodei de privatizare constand in majorarea de capital social prin aport de capital privat obligatoriu in numerar; restructurarea datoriilor societatii inainte de semnarea contractului de privatizare; judecarea cu celeritate a cauzelor care au ca obiect privatizarea societatilor comerciale.”
Minusuri si plusuri ale noului proiect de lege a privatizarii
Puncte forte
· stabilirea unor termene scurte pentru eliberarea tuturor documentelor necesare in procesul de privatizare si a timpului in care pot fi efectuate anumite operatiuni (de exemplu, convocarea adunarii generale a actionarilor in cazul deciderii fuziunii, divizarii, dizolvarii sau lichidarii); reducerea unor termene scurte si proceduri accelerate de solutionare a cererilor adresate instantelor judecatoresti ;
· simplificarea procedurilor prin care se acorda scutiri, esalonari sau alte facilitati.
Puncte slabe
· nedefinirea unor termeni folositi in cuprinsul proiectului – nu sunt definite metodele prin care se realizeaza vanzarea de actiuni, iar aplicabilitatea metodelor prevazute se reduce la situatiile urmatoare: vanzare catre o asociatie constituita din salariati, membri ai Consiliului de administratie sau pensionari cu ultimul loc de munca la acea societate; vanzarea actiunilor societatilor declarate inchise, potrivit legii de reglementare a pietelor de capital;
· selectarea agentilor de privatizare prin metoda licitatiei restranse (art.40) si nu a licitatiei nationale cum este reglementat in prezent, ceea ce poate duce cu gandul la un clientelism politic.
Prevederi diferite de legislatia in vigoare
· Confera institutiei responsabila cu privatizarea competenta exclusiva de a decide asupra oportunitatii incheierii contractului de vanzare-cumparare de actiuni atunci cand pretul rezultat din raportul cerere-oferta este inferior pretului de oferta stabilit de institutia publica;r
Documentele de prezentare sunt diferite: dosar de prezentare, documente de oferta in cazul societatilor deschise, si numai in cazul in care vanzarea se face prin oferta publica sau mijloace specifice pietei de capital fisa de prezentare, daca se vinde un pachet de cel mult 5%;r
I se recunoaste institutiei implicate in privatizare posibilitatea de a decide asupra prelungirii termenului de valabilitate a ofertei, fara ca Guvernul sa mai fie acela care dispune acest lucru;r
Institutia implicata este obligata sa solicite certificate de obligatii bugetare in ipoteza vanzarii unor pachete mai mari de 33%, iar MF si ceilalti ordonatori de credite au obligatia de a le elibera in termen de 30 de zile de la data inregistrarii solicitarii;r
Termenul in care administratorii sunt obligati sa inregistreze la Registrul Comertului hotararea de majorare a capitalului social cu valoarea terenurilor asupra carora s-au emis certificate de proprietate ale societatii este mai mic, respectiv 30 de zile;r
Agentul de privatizare nu poate exercita calitatea de administrator special.r
r
Elementele de noutate aduse de proiectul de leger
r
Vanzarea actiunilor la un pret simbolic de un euro (nu sunt, in schimb, specificate criteriile de selectionare a societatilor privatizate astfel, criteriile de selectionare a cumparatorilor, detalii necesare pentru evitarea unor abuzuri);r
Privatizarea prin transferul cu plata sau cu titlu gratuit al activelor cu caracter social (proiectul introduce notiunea de active cu caracter social, care pot fi instrainate unor institutii publice, persoane fizice sau juridice interesate. Decizia instrainarii este luata de AGA. Din interpretarea prevederii se deduce ca decizia transferului este luata de institutia responsabila cu privatizarea, votul AGA fiind mai mult formal. Aici ar trebui precizat mai viguros procedura de urmat in cazul in care hotararea de transfer este atacata in instanta de catre unul din actionarii minoritari, deoarece textul articolului nu face nici o referire la posibila contestatie adresata de catre actionarii minoritari);r
Administrarea speciala in perioada de privatizare (gestionarea societatii ce urmeaza sa fie privatizata este asigurata de un administrator special, mandatat de catre institutia implicata sa efectueze anumite operatiuni de administrare si sa ia anumite masuri de accelerare a procesului de privatizare. Nu se precizeaza, insa, sfera persoanelor care pot detine calitatea de administrator si nici daca administrarea speciala este obligatorie pentru toate societatile care urmeaza sa fie privatizate).r
r
Facilitati pentru societatile ce urmeaza sa fie privatizater
r
Proiectul de lege prevede masuri exceptionale (scutiri de plata sau reesalonarea la plata a unor creante) pentru societatile aflate in administrare speciala. Se deduce de aici ca aceste facilitati sunt menite numai pentru societatile unde a fost instituita administrarea speciala. Se ridica intrebarea care este situatia societatilor unde nu a fost introdusa acest tip de administrare. Proiectul nu face nici o referire la aceste categorii de societati. Se remarca urmatoarele masuri speciale acordate de institutiile publice implicate in procesul de privatizare:r
Acordarea de scutiri totale sau partiale la plata obligatiilor bugetare (inclusiv bugetul local) a restantelor reprezentand taxe, impozite, contributii, alte venituri bugetare, creante proprii si cele provenite din credite bugetare gestionate de institutia publica, precum si scutirea la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente creantelor;r
Acordarea de esalonari la plata (pe cinci ani, cu o perioada de gratie de sase luni) a obligatiilor reprezentand contributii la fondul pentru asigurari sociale de sanatate si scutiri de plata a majorarilor de intarziere si penalitatilor aferente;r
Esalonarea obligatiilor de plata provenite din contributia pentru pensia suplimentara si cea individuala de asigurari sociale, contributia angajatilor de 1% la bugetul fondului pentru somaj, contributia de 7% a angajatorului pentru asigurarile de sanatate, TVA suspendat in vama, impozitul pe veniturile din salarii, impozitul pe dividende si celelalte impozite cu retinere la sursa;r
Conversia in actiuni a creantelor detinute de AVAB si vanzarea ulterioara a acestora intr-un pachet comun si la acelasi pret pe actiune cu vanzarea pachetului de actiuni.r
r
Solutionarea litigiilorr
r
Litigiile se vor judeca in regim de urgenta, instanta neputand acorda decat un singur termen, in situatii exceptionale, de cel mult cinci zile.r
Termenul de prescriptie pentru introducerea cererii este de o luna de zile de la data la care reclamantul a cunoscut existenta operatiunii sau actul atacat.r
In cazul neindeplinirii de catre cumparator a obligatiilor asumate, contractul de vanzare-cumparare de actiuni constituie titlu executoriu. In acest caz, institutia implicata in privatizare notifica pe cumparator de desfacerea contractului, iar notificarea reprezinta inscrisul prin care aceasta institutie redevine actionar.r
r
Consultantii iau bani putini pentru investitorii romanir
r
Miza activitatii de consultanta se opreste la onorariile fixe, premergatoare privatizarii efectiver
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) are marfa pentru firmele specializate in servicii de consultanta. In activitatea de privatizare si restructurare, APAPS beneficiaza de asistenta firmelor specializate. r
„In prezent, APAPS deruleaza un numar de 16 contracte de consultanta, incheiate cu consortii bancare conduse de banci de investitii si firme de consultanta, pentru privatizarea celor 62 de societati comerciale (mai putin TAROM) incluse in PSAL”, afirma Adriana Miron, responsabil UIP (Unitatea de Implementare a Proiectului) din cadrul APAPS. r
Un consultant incheie cu Autoritatea un contract, in baza caruia este remunerat astfel: o componenta fixa – onorariul de angajare – exprimat ca o valoare fixa in dolari si o componenta variabila – onorariul de succes, exprimat in procent din valoarea incasata de APAPS din privatizare si eliberat daca in perioada de valabilitate a contractului are loc o tranzactie reusita. Onorariile de succes variaza intre 1,1% si 4% din valoarea tranzactiei. Procente mai mari se obtin pentru societatile individuale, explica Adriana Miron. Intarzierea cu care a derulat APAPS si fostul FPS procesul de privatizare a facut ca firmele de consultanta sa nu ajunga prea repede la onorariile de succes. Tocmai de aceea, poate, si onorariile de succes solicitate de consultanti au coborat, adesea, sub 1%. Iar miza a fost onorariul de angajare. r
In lipsa garantiei parcurgerii tuturor pasilor, inclusiv al celui de semnare a contractului de vanzare – cumparare, consultantii au jucat cartea cea mai buna pentru a inlatura concurenta. Consultantul primeste onorariul de succes daca aduce investitori la usa institutiei responsabile cu privatizarea si daca tranzactia este reusita. Daca, insa, cumparatorul este asociatia salariatilor, consultantul nu primeste nimic. Va primi, insa, onorariul integral negociat, daca aduce un investitor strain, cu conditia ca acesta sa nu se fi aflat niciodata in tratative cu APAPS; in caz contrar, plata se face pana la nivelul de 70% din comision. r
r
Uneori, consultantii mai si pierdr
r
Un consultant care vine cu un investitor roman, va primi jumatate din onorariul de succes, insa numai daca acesta nu s-a aflat, anterior, in negocieri cu APAPS, altfel va beneficia doar de 30% din comision. Anterior punctului final al privatizarii – incheierea contractului de vanzare-cumparare intre Autoritate si investitor -, consultantul intocmeste toata documentatia necesara in actul de privatizare: evaluarea societatii, a perspectivelor acesteia, a tendintelor pietei in care-si desfasoara activitatea, evidentierea optiunilor viabile de vanzare si recomandarea unei strategii de privatizare. Pe masura de sunt definitivate documentatiile de raportare, consultantilor li se elibereaza sumele fixe negociate cu APAPS. Orice intarziere in prezentarea documentatiei se penalizeaza cu un procent de 0,015, pentru fiecare zi de intarziere. Respingerea rapoartelor prezentate de consultanti atrage neplata onorariilor de angajare. APAPS isi rezerva chiar dreptul de reziliere a contractului incheiat cu consultantul, fara prezentarea motivelor. Un contract de consultanta reziliat a fost cel incheiat pentru societatea Tractorul din Brasov de catre APAPS si firma de consultanta Fieldstone.r
Aproape zece milioane de dolari au fost puse la dispozitia Guvernului Romaniei pentru derularea contractelor de consultanta pe componenta fixa. Din aceasta suma, s-a cheltuit aproape jumatate, afirma surse APAPS. r
Consultantii afirma ca afacerea cu APAPS poate fi ori perdanta, ori profitabila. „In unele proiecte pierzi, in altele castigi. Cred ca in PSAL, majoritatea companiilor de consultanta au pierdut”, afirma Dragos Rosca, de la firma de consultanta Roland Berger. Explicatia este simpla. Campania electorala din anul 2000 a pus serioase frane restructurarii societatilor comerciale si privatizarii acestora, iar perioada care a urmat a fost de acomodare a noii puteri politici cu situatia existenta in economia romaneasca. Cel putin asa interpreteaza reprezentanti ai firmelor de consultanta. tr
r
Contracte de consultanta finantate din fonduri externer
r
Autoritatea pentru Privatizare a beneficiat de asistenta tehnica cu finantare nerambursabila din partea Uniunii Europene prin programele Phare 98 si Phare 99 si Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID). r
Phare 98 s-a concentrat pe sistemul bancar si de asigurari. Au beneficiat de consultanta in privatizare:r
Banca Agricola (contract incheiat cu Lazard Fr
