Aceasta a fost nominalizată la categoria „Administrație Publică” din cadrul topului realizat de revista Capital.

Care au fost cele mai importante proiecte implementate în ultimul an? Ce proiecte aveți pentru acest an?

Maria Cristina Stepanescu: Toate proiectele în care Agenția se implică  sunt importante. Aceste proiecte, indiferent de buget sau tematică, sunt fundamentante pe parteneriatele pe care Agenția împotriva Traficului de Persoane le are cu instituții guvernamentale, societatea civilă sau mediul privat.  Un proiect important pentru noi anul trecut a fost procesul de evaluare al Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2018-2022.

Acest proces de evaluare a fost sprijinit de evaluatori independenți. A furnizat bazele următoarei strategii, 2024-2028 – proiectul pentru acest an și anii următori, al tuturor celor implicați în lupta împotriva traficului de persoane.

Totodată aș dori să menționez și demersul reviziuirii și adoptării noului Mecanism Național de Identificare și Referire a victimelor traficului de persoane (MNIR). acestui demers i s-au alăturat nu doar instituțiile statului cu atribuții în domeniu, dar și organizații interguvernamentale –  cu preocupări în prevenirea traficului și asistența victimelor acestuia. Fiecare și-a asumat un rol activ inclusiv în implementarea ulterioară a acestuia. Aș exemplifica aici Organizația Mondială pentru Migrație ( OIM) și neguvernamentale precum Platforma Protect.

 În ceea ce privește campaniile de prevenire a traficului, însemnă de fapt răspunsul pe care instituția noastră îl oferă cetățenilor români vulnerabili la fenomenul traficului, aș vrea să menționez că de fiecare data mă implic atât ca lider, cât și ca femeie, în conturarea unui răspuns institutional croit pe măsura fenomenului sau  ,,custom made”.

Româncele pe piața sexului din vestul Europei

Maria Cristina Stepanescu: Mă doare faptul că foarte multe fete românce ajung pe piața sexului din țările vestice. Practic se cam vorbește limba română în multe astfel de locuri unde visele sunt spulberate și traficul își arată colții. Ne am dorit foarte mut ca dimensiunea traficului să fie bine înțeleasă de toată lumea. Traficanții de persoane văd infracțiunea asta ca pe un business, sunt dispuși să și riște libertatea pentru a se îmbogăți. Iar sursa bogăției lor sunt banii clienților. Traficul de persoane include țările de origine care alăctuiesc oferta și țări de destinație, unde se află cererea.

Obiectivul meu este să facem front comun cu țările europene care reprezintă principala piată de desfacere prentru victimele traficului. Traficul însemnă comerț cu oameni. Sunt oameni care caută să cumpăre și atunci traficanții caută să ofere.

Inițiativele ANITP

Maria Cristina Stepanescu: În acest sens aș vrea să menționez campania internațională ”Fără clienți nu există trafic!”, o inițiativă de pionierat în domeniu, ca o primă campanie derulată la nivel european ce abordează într-o manieră coordonată ambele dimensiuni ale traficului, respectiv cererea și oferta care favorizează acest fenomen.

Campania este derulată de ANITP în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției Române și Poliția Națională Spaniolă, atât pe teritoriul României, ca țară de origine, cât și în Spania, ca țară de destinație pentru victimele traficului de persoane cetățeni români. 

O altă inițiativă care mi-a întărit sentimentul că mergem într-o direcție bună este proiectul „Reducerea vulnerabilităţii la traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă a cetăţenilor români aflaţi în țară și în afara granițelor României.

Acest proiect face parte din primele 3 proiecte finanțate se statul român din Mecanismul național de susținere a prevenirii criminalității, în baza Legii 318/2005, practic din banii sau bunurile valorificate în urma destrucurării de către autorități  a unor rețele de criminalitate organizată , implicate inclusiv în traficarea românilor.

Astfel, campania națională de prevenire “Cauți un loc de muncă? Fii atent la capcanele traficului de persoane!”, derulată  în parteneriat cu Poliţia Română – Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii și Poliţia de Frontieră Română  a presupus derularea de activități atât în mediul outdoor, cât și în cel online, pe rețelele de socializare ale ANITP (Facebook, Instagram, Twitter, LinkedIn și TikTok) cu scopul creșterii nivelului de informare privind traficul de persoane în rândul cetăţenilor români aflaţi în căutarea unui loc de muncă în țară sau în străinătate, dar şi sensibilizarea populaţiei cu privire la implicaţiile traficului de persoane, în principalele sale forme de manifestare și reducerea vulnerabilităţii copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a plecării părinţilor la muncă în străinătate.

Infractorii din mediul online

 Astfel banii infractorilor au fost folosiți pentru realizarea a peste 200.000 de materiale printate, pentru distribuirea lor în școli, licee, centre de plasament, în punctele de trecere a frontierei etc.

În mediul online mesajele campaniei au înregistrat un impact de peste 755.000 de utilizatori unici  pe rețelele Facebook și Instagram și  peste 752.000 de utilizatori pe rețeaua TikTok. Să nu uităm că rețelele de socializare au devenit din ce în ce mai utilizate de infractori, iar traficul de persoane nu face excepție.

Aș mai sublinia contribuția noastră la revizuirea Directivei 36/2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia. Am continuat să susținem Comisi Europeană în demersul de amendare a directive  și  am rămas consecvenți în ceea ce privește RO de reducere a “ cererii”.

Demersul revziuirii și adoptării noului Mecanism Național de Identificare și Referire a victimelor traficului de persoane (MNIR), demers căruia i s-au alăturat nu doar instituțiile statului cu atribuții în domeniu, dar și organizații interguvernamentale aș exemplifica aici Organizați a Mondială pentru Migrație ( OIM) și neguvernamentale precum Platforma Protect-  cu preocupări în prevenirea traficului și asistența victimelor acestuia, fiecare asumând-și un rol activ inclusiv în implementarea ulterioară a acestuia.

Care este rețeta succesului?

Maria Cristina Stepanescu: Nu cred că există o rețetă a succesului general valabilă. Cred însă că educația și munca sunt parte din orice rețetă de succes. Și desigur faptul că am rămas consecventă idealurilor de la care am pornit când am ales profesia. Chiar dacă unele au evoluat, fundamental, ele a rămas aceleași. Cred că fiecare etapă este importantă. Arderea unora dintre etapele evoluției profesionale nu sunt întotdeauna benefice.

Etapa Antidrog, apoi misiunea sub egida ONU în  Kosovo în anul 2000, a fost un game changer pentru mine pentru că am descoperit și dimensiunea la nivel international a ceea ce făcusem până în acel moment ca ofițer de poliție.

Stagiul de pregătire, de aproximativ 3 luni in SUA, în 2003, la Academia FBI  a aprofundat anumite aspecte ale pregătirii mele profesionale în contextul în care am beneficiat de un mediu de elită, cu ofițeri de aplicare a legii selecționați de pe toate continentele.

Desigur, nu în ultimul rând, oportunitatea pe care am avut-o de a lucra în calitate de expert national detașat la Uniunea Europeană. Începând din ianuarie 2010 a fost un alt moment de turnură profesională, în sens pozitiv. Am avut oportunitatea să mă alătur unei echipe de profesioniști, Capacitatea Civilă de Planificare și Conducere a misiunilor Uniunii Europene. Pot spune însă că am făcut sacrificii în ceea ce privește viața privată/familia.

Cum arată programul dumneavoastră zilnic?

Maria Cristina Stepanescu: Probabil nimic neobișnuit. Trezit (ora 6.00 sau puțin după ora 6.00), birou unde petrec între 8 și 12 ore, sport (cel puțin de trei ori pe săptămână- în medie, uneori reușesc chiar de patru ori J, alteori doar o dată L), lectură și puțin tv- dacă mai rămâne timp pentru un film, știri sau un documentar.

Weekendurile le petrec cu familia și prietenii, inclusiv cu cele 3 pisici salvate după ultima mea misiune în Somalia. Mă ocup de grădina mea de flori (de pe terasă) și gătesc.

Care sunt cele mai importante realizări atât pe plan profesional, cât și personal pe care le-ați avut în ultima perioadă?

Maria Cristina Stepanescu: Sunt câteva momente de care îmi face plăcere să îmi amintesc în ultima perioadă. Unul dintre acestea desigur coincide cu venirea mea la Agenție în 2021, într-o echipă de profesioniști, mica dar dedicată. Aceasta are ca obiectiv sprijinirea unora dintre cei mai vulnerabili dintre semenii nostril: victimele traficului de persoane.

Am lansat recent, alături de partenerii noștri, noua Strategie Națională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028. E un document căruia îi prevăd că va aduce schimbare și la care instituția pe care o conduc a contribuit decisiv, prin prisma experienței și a specialiștilor săi. PROTEJĂM VIITORUL ! Împreună împotriva traficului de persoane, pentru drepturile și demnitatea fiecăruia ! nu este doar un slogan, ci crezul prin care doresc să contribui ca om și ca specialist la îmbunătățirea soartei victimelor traficului de persoane și ferirea de pericol a celor vulnerabili. Nu uit nici o clipă că indiferent cine voi fi mâine. Astăzi lucrez pentru viitorul celor vulnerabili, iar viitorul trebuie să fie mai bun!

Care credeți că este rețeta pentru a ajunge o femeie de succes?

Maria Cristina Stepanescu: Munca și perseverența.  Dar și dragostea și pasiunea și credința în ceea ce am făcut.

Cum v-ați caracteriza într-o singură frază?

Maria Cristina Stepanescu: Nimic nu este imposibil.

Ne puteți indica un dicton care să vă definească?

Maria Cristina Stepanescu: Nu lăsa pe mâine, ce poți face astăzi!