Care este cel mai important proiect implementat în 2023 de către departamentul pe care îl coordonați?

În 2023, focusul nostru a fost pe inițiativa “Hai să aducem sănătatea mintală în școli”. În cadrul proiectului, voluntarii Mental Health for Romania (MHR) merg în licee din toată țara cu un workshop despre sănătatea mintală, conceput de cercetători în domeniile psihologiei și psihiatriei. Timp de o oră, elevii dezbat mituri despre sănătatea și tulburările mintale, învață strategii pentru îngrijirea sănătății mintale, descoperă semnele celor mai comune tulburări și află unde pot găsi mai multe resurse și cere ajutor.

Din păcate, sănătatea mintală este un subiect considerat încă tabu în școlile din România, iar educația formală pe această temă lipsește aproape cu desăvârșire. Ca urmare, mulți elevi suferă în tăcere și nu primesc sprijin din partea celor din jur sau ajutor specializat atunci când este nevoie. Organizația Mondială a Sănătății remarcă o tendință de deteriorare a sănătății mintale în rândul adolescenților, și observă că majoritatea tulburărilor mintale încep să se manifeste în medie în jurul vârstei de 14 ani.

Astfel, în 2021 am decis să începem proiectul având ca grup țintă elevii de liceu, cu speranța că în câțiva ani vom putea extinde materialele și pentru alte grupe de vârstă. Până acum, am ajuns la aproape 3000 de elevi din 15 județe din țară, dintre care 97% au considerat prezentarea utilă. Pe lângă atelierele ținute la orele de curs ale profesorilor noștri colaboratori, am fost invitați să ținem prezentări și în cadrul cluburilor de elevi Interact și al programului European Youth Village în comuna Dumbrava din județul Prahova.
În timp, sperăm ca toți elevii din țară să devină conștienți de importanța sănătății mintale și să dețină cunoștințe de bază despre cum să aibă grijă de sănătatea lor mintală și a celor din jur, prevenind pe cât posibil apariția unei tulburări.

Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?

Având doar 4 ani de activitate și o echipă tânără, am lucrat până acum să ne creștem vizibilitatea și să umplem câteva goluri pe care le-am considerat strategice, cu resurse foarte limitate. Cu toate acestea, rămân multe de făcut și avem speranțe pentru proiecte mult mai mari în viitor. Până acum, aș menționa Harta Specialiștilor Mental Health for Romania ca fiind cel mai complex și vizibil proiect al nostru.

Din dorința de a crește accesul la servicii de specialitate de sănătate mintală pentru cât mai multe persoane, în 2020 am centralizat o mică parte din serviciile psihologice gratuite și reduse din țară pe site-ul nostru. Într-un an și jumătate, inițiativa a fost distribuită de aproape 1000 de persoane pe Facebook, ajungând la peste 180.000 de vizualizări. La sfârșitul lui 2021, am transformat lista cu servicii gratuite într-o hartă online interactivă care își propune să găzduiască toți specialiștii din țară. În prezent pe hartă se găsesc aproape 250 de psihoterapeuți, psihologi clinicieni, psihiatri, consilieri și logopezi.

Aceștia pot fi filtrați în funcție de diferite criterii, cele mai important și accesat filtru fiind cel pentru servicii gratuite și reduse. În contextul în care un număr relativ mic de psihologi alege să încheie contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (e.g., doar 8 persoane din cele listate pe hartă), și procesul prin care poți accesa serviciile decontate este unul îndelungat, în care ai nevoie de mai multe trimiteri și nu îți poți alege singur specialistul, constituie un real ajutor ca specialiștii din mediul privat să acorde reduceri și gratuitate.

„180 de specialiști care oferă un tip de reducere sau gratuitate”

Astfel, pe harta noastră se găsesc 180 de specialiști care oferă un tip de reducere sau gratuitate, printre care o primă ședință gratuită (150 specialiști), servicii gratuite sau reduse pentru minori, studenți, persoane fără posibilități și refugiați. Existând în continuare stigmă în jurul terapiei, o primă ședință gratuită ajută și în a-i convinge pe cei reticenți să încerce serviciile, fără să simtă că au ceva de pierdut dacă decid să nu continue acest proces.

Alte filtre prin care harta noastră se distinge de alte platforme sunt filtrele care arată experiența specialiștilor cu diverse grupuri vulnerabile (e.g., victime ale violenței domestice, persoane bolnave de cancer, persoane de etnie romă) și filtrele dedicate comunității LGBTQ. Având în vedere că încă există specialiști mai puțin deschiși față de comunitatea LGBTQ, dintre care unii cred că identitatea de gen diferită de sexul biologic sau orientarea non-heterosexuală sunt probleme de sănătate mintală ce pot fi “rezolvate”, persoanele queer sunt în special vulnerabile în sistemul de servicii de sănătate mintală.

Pe harta noastră, pot fi selectați specialiștii “LGBTQ friendly”, cei care se identifică ca fiind LGBTQ, precum și cei care au experiență cu persoane din comunitate.
Proiectul se află în continuă creștere și dezvoltare, în funcție de feedback-ul primit de la utilizatorii hărții și de la specialiști. Conform analizei datelor efectuate de echipa noastră de cercetare, în 2022, 300 de persoane și-au găsit un specialist prin intermediul hărții. În 2023, numărul a crescut cu 40%, ajungând la 420 de persoane.

Nu în ultimul rând, în cadrul proiectului avem colaborări și cu alte organizații. În 2021 și 2023 am colaborat cu Banometru, un program gratuit de sprijin financiar pentru cei aflați în dificultate.

Care sunt proiectele prevăzute pentru 2024?

În 2024 ne concentrăm pe scalarea proiectelor curente:

În ceea ce privește inițiativa “Hai să aducem sănătatea mintală în școli”, ne dorim să creștem proiectul prin implicarea consilierilor școlari din licee, care sperăm să faciliteze organizarea workshop-urilor în zonele în care voluntarii noștri nu se pot deplasa. De asemenea, în fiecare an îmbunătățim materialele folosite la workshop în funcție de feedback-ul primit de la elevi, dezvoltând topicurile care prezintă cel mai mult interes pentru ei.

Harta Specialiștilor Mental Health for Romania este în curs de actualizare, pentru a include o verificare a certificatelor de specializare/atestatelor specialiștilor de pe hartă, mai multe filtre, precum și o traducere în limba engleză. Credem că traducerea poate fi utilă pentru minoritățile din țară care nu vorbesc limba română, studenții internaționali și refugiați, utilizatorii hărții având posibilitatea de a lucra cu specialiști care vorbesc alte limbi (engleză, maghiară, ucraineană etc.). De asemenea, din 2024, specialiștii de pe platforma de terapie online Hedepy vor apărea și pe harta noastră, și vor oferi câteva pachete de ședințe gratuite și reduse membrilor comunității noastre de pe Discord.

Grupul nostru de suport de pe Discord își continuă activitatea și în 2024. Ca și până acum, voluntarii MHR vor modera activitatea de pe server pentru a asigura un spațiu sigur pentru cei aproape 1500 de membri. Utilizatorii de pe Discord vor avea acces și la alte beneficii, precum ședințele de terapie gratuite oferite prin parteneriatul cu Hedepy.

„Am lansat galeria online cu peste 250 de ilustrații, fotografii, poezii și proze legate de sănătatea mintală”

Echipa noastră de research lucrează la rapoartele unor studii mari despre sănătatea mintală a studenților (cu date de la peste 1000 de participanți) și a elevilor (cu date de la peste 400 de participanți). Odată finalizate, rapoartele vor fi publicate pe site-ul nostru.

În 2024 participăm și la dezbaterile organizate de Consiliul Economic și Social din România (CES), în jurul studiului lor despre situația actuală a sănătății mintale în România. Sperăm ca discuțiile să conducă la introducerea de politici publice care să îmbunătățească atât prevenția cât și tratarea tulburărilor mintale, în sistemul medical, la locul de muncă, și în instituțiile educaționale.
La începutul acestui an am lansat galeria online cu peste 250 de ilustrații, fotografii, poezii și proze legate de sănătatea mintală, selectate în urma celor 3 ediții ale concursului nostru de creație. Ne bucurăm că am reușit să creăm acest spațiu pe site-ul nostru, unde diferite forme de artă portretizează un spectru larg de emoții și experiențe vulnerabile cu sănătatea mintală, și ne propunem să îmbogățim galeria anual.

De anul acesta susținem și sănătatea mintală la locul de muncă, oferind workshop-uri de sănătate mintală pentru companii. Ne poți scrie pe mail dacă dorești să aduci unul din workshop-urile MHR pentru angajați și în compania ta.

 Care sunt cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat în ultimul an?

Până acum câteva luni, toată activitatea noastră a fost bazată doar pe voluntariat. Având în vedere timpul liber limitat și variabil al fiecăruia, a fost mereu dificil să ne sincronizăm și să realizăm sarcini într-un interval bine definit. Astfel am ratat mai multe oportunități și am reușit să atingem doar o mică parte din ce ne-am propus. De asemenea, fiind un ONG de sănătate mintală, o bună parte din voluntari s-au alăturat mișcării motivați de propriile experiențe dificile cu sănătatea lor mintală, astfel că este comun ca aceste experiențe să interfereze cu timpul și energia pe care o au pentru voluntariat. Acestea fiind spuse, suntem sincer recunoscători tuturor celor care au contribuit în MHR, care până la urmă a realizat atât de multe doar din dorința dezinteresată a zeci de tineri de a îmbunătăți cum e percepută și tratată sănătatea mintală în România.

Provocarea în prezent este să devenim stabili financiar pentru a face tranziția către un regim de lucru part-time pentru 1-2 angajați, ceea ce sperăm să ajute ONG-ul să devină autosustenabil într-un viitor în care eu sau ceilalți coordonatori de proiect nu ne vom mai putea implica la fel de mult.

Ce provocări ați avut în relația cu administrația locală sau centrală?

Toate demersurile de fondare a ONG-ului au fost mult mai întortocheate decât mă așteptam. Procesul a durat aproape un an, cu multe drumuri și apeluri telefonice fără rezultat. Unul din obstacolele întâmpinate a fost denumirea ONG-ului în limba engleză, pas pentru care am primit informații conflictuale de la două organe ale statului. Inițial mi s-a comunicat că ar fi nevoie de o aprobare pentru folosirea cuvântului “Romania” în titlul asociației, însă ajunsă la una din instituții am aflat că fiind vorba de “Romania” și nu “România”, aceasta aprobare nu ar fi necesară.

Înapoi la punctul de plecare, am atașat la cererea de denumire un document care atesta lipsa nevoii de aprobare. Câteva săptămâni și mai multe apeluri mai târziu, am aflat dintr-o scrisoare că expirase cererea pentru rezervarea denumirii și că aceasta trebuia refăcută. Întâmplarea a făcut că în aceste săptămâni s-a dat o nouă lege care obliga asociațiile cu nume în altă limbă să includă în denumire și traducerea în română. Astfel, organizația a ajuns să fie numită “Mental Health for Romania – Sănătate Mintală pentru România” și, ați ghicit, să fie acum nevoie de aprobarea de la guvern pentru includerea termenului “România”.

Am povestit această întâmplare pentru a accentua că până și un pas aparent simplu a ajuns să necesite mult timp și energie, iar acest lucru ar fi putut fi evitat printr-o mai mare transparență și o comunicare mai clară din partea instituțiilor statului. Ulterior, am experimentat situații similare în interacțiunea cu organele financiare din mai multe localități, și am fost dezamăgiți în repetate rânduri de atitudinea ostilă și lipsa de informare a unora dintre funcționari.

Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?

Pentru oricine vrea să activeze în mediul non-profit, un prim pas important este alegerea cauzei pe care vrei să o susții. Cred că e important să alegi o cauză de care te simți apropiat, dar și pentru care simți că poți face o diferență. Din păcate, schimbarea ia destul de mult timp, astfel cred că e esențial să fii atât optimist, și să nu te lași ușor dărâmat de neîncrederea celor din jur, cât și realist cu obiectivele pe care le setezi și timpul în care speri să fie realizate.

Dacă există deja inițiative similare în zona ta, poți studia proiectele existente și modul lor de lucru și să încerci să vezi dacă poți ajuta să le dezvolți. Cred că mediul non-profit trebuie să fie unul colaborativ, în care o organizație încearcă să umple un gol neacoperit de alte inițiative și este deschisă să își împărtășească resursele și să își unească forțele cu alte organizații. Având în vedere acest lucru, decizia de a începe un proiect sau o organizație nouă trebuie să vină după ce ai studiat atent resursele deja existente, pentru a fi sigur că tot timpul investit în a construi ceva de la zero e justificat, și că aportul tău va avea cel mai mare impact posibil. De asemenea, dacă dorești să dai startul unei inițiative noi, trebuie să ai în vedere volumul mare de birocrație și provocările financiare care te așteaptă în primii ani.

„Am simțit că ar avea un impact mai mare să ajut sistemul de sănătate mintală din România”

Eu am petrecut destul de mult timp gândindu-mă unde pot să fac cea mai mare diferență și dacă unele cauze ar trebui să aibă prioritate. Acum câțiva ani am dat peste o carte care include povești ale unor persoane cu întrebări similare, care s-au remarcat prin atitudinea lor “extremă” și sacrificiile făcute în scopul cauzelor cărora au ales să se dedice. Printre persoanele incluse se află o asistentă din SUA care a ales să părăsească postul de la spitalul la care lucra, pe care existau suficiente asistente dornice să îl ocupe, pentru a deschide o clinică în Nicaragua, într-o zonă aflată în conflict în care nu existau alte resurse și niciun cadrul medical dornic să își asume riscul de a trăi acolo.

Deși exemplul este unul extrem, care nu trebuie luat ca model literalmente, ideea de a-ți pune energia într-un loc cu resurse minime, unde e cea mai mare nevoie de ele, a rezonat cu mine, probabil și datorită potențialului infinit de dezvoltare pe care îl oferă un astfel de spațiu. Astfel, deși la momentul respectiv eram studentă în Anglia și aveam posibilitatea de a mă alătura unor inițiative locale, bine definite de ani buni, am simțit că ar avea un impact mai mare să ajut sistemul de sănătate mintală din România.

În concluzie, în funcție de timpul tău, stadiul de viață, cunoștințe, te încurajez să pui în balanță diferitele variante de implicare, luând în considerare resursele deja existente și cum poți tu să contribui cel mai mult la schimbare.

Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?

Cred că ne aflăm într-un punct în care schimbările se produc rapid și pot fi observate de la an la an. Activitatea noastră a început cu câteva luni înainte de pandemie, în decembrie 2019, când resursele și interesul față de sănătatea mintală în România erau foarte scăzute. Deși existau câteva bloguri și organizații care ofereau informații despre importanța sănătății mintale și diferitele tulburări mintale, informațiile erau adesea prezentate într-un format rigid și nu reușeau să ajungă la foarte multe persoane.

Exacerbarea anumitor probleme de sănătate mintală pe perioada pandemiei, și mutarea conversațiilor în mediul online, pe social media, au contribuit semnificativ la creșterea dialogului despre sănătatea mintală, și normalizarea practicilor de auto-îngrijire, precum și apelarea la ajutor specializat.

„Sperăm să vedem schimbări în sistemul public”

Astfel, în prezent ne aflăm într-o perioadă de “boom” în ceea ce privește conversațiile și resursele despre sănătatea mintală. În România, pe rețelele de socializare apar din ce în ce mai multe pagini dedicate sănătății mintale, diferite comunități de elevi și studenți aduc activități extracurriculare pe această temă în instituțiile lor de învățământ, apar platforme și aplicații dedicate terapiei sau self-care-ului, sunt organizate dezbateri pentru introducerea de politici publice care să îmbunătățească atât prevenția cât și tratarea tulburărilor mintale. Nu în ultimul rând, actori principali din mediul non-profit internațional (UNICEF, OMS) finanțează programe de sănătate mintală la noi în țară.

În următorii 10 ani, așadar, sperăm să vedem schimbări în sistemul public, ca urmare a dezbaterilor menționate anterior și a finanțărilor internaționale, precum programe de alfabetizare și prevenție în sănătatea mintală pentru elevi, părinți, profesori. O altă schimbare la care ne așteptăm o reprezintă îmbunătățirea serviciilor medicale, conexe și sociale pentru pacienții cu tulburări mintale.
Dincolo de spațiul țării noastre, dezvoltarea de soluții care folosesc inteligența artificială este promițătoare în prevenirea, tratarea și diagnosticarea problemelor de sănătate mintală. De asemenea, faptul că din ce în ce mai multe servicii de sănătate mintală sunt disponibile și online are potențial să micșoreze diferențele de accesibilitate din mediul urban și cel rural.

Totodată, cu cât crește cererea și apar mai multe soluții pentru problemele de sănătate mintală, crește și numărul de “tratamente” exploatatoare și nereglementate. Acest aspect cere schimbări în programele de informare și reglementări în ceea ce privește diferențierea și promovarea practicilor validate științific de soluțiile pseudo științifice.

Bani. Ce vă spune acest cuvânt?

Am crescut asociind banii cu ceva negativ. În contextul socio-economic din România, am internalizat câștigurile financiare ca venind la pachet cu exploatarea celor vulnerabili. Poate din acest motiv, în primul an de activitate nu ne-am focusat deloc pe fundraising și am lucrat să construim imaginea ONG-ului. Experiența în asociație, precum și înaintarea în vârstă (aveam doar 21 de ani când am început demersurile birocratice pentru fondarea ONG-ului) mi-au oferit o perspectivă mai realistă asupra banilor.

Cum am menționat și la punctul 4, pentru a avea un impact la o scară largă este nevoie de dedicare constantă, pe un timp îndelungat, din partea unei echipe. În acest scop, banii sunt necesari pentru a permite oamenilor
cheie din echipă să-și desfășoare munca la standarde înalte, precum și pentru a acoperi costurile necesare desfășurării proiectelor.

Ce părere aveți despre micromanagement? Care sunt avantajele și dezavantajele lui?

Până să ia naștere MHR, nu aveam multă experiență cu lucrul în echipă și mă simțeam mult mai confortabil lucrând independent și simțind că am control asupra tuturor variabilelor. A fost astfel o provocare să coordonez o echipă de voluntari de vârste diferite, cu nevoi diferite de îndrumare, și să găsesc echilibrul între a superviza atent fiecare sarcină și a-i lăsa și pe ceilalți să-și asume responsabilitatea și să contribuie creativ. Cred că micromanagementul poate fi benefic când sunt persoane noi în echipă, și un feedback amănunțit funcționează pe post de “training”, oferind mai multe informații despre proiecte, așteptări, brand-ul organizației, ajutând la prevenirea greșelilor și acomodarea membrilor noi cu standardele de lucru.

Ulterior, acesta poate fi dăunător atât pentru persoanele care sunt subiectul micromanagementului, un volum excesiv de critici sau corecturi scăzând entuziasmul și creativitatea, cât și pentru lider și organizație, scăzând productivitatea dacă fiecare pas trebuie să fie verificat îndeaproape. Mai ales în spațiul ONG, în care majoritatea persoanelor își dedică timpul și energia pro bono sau în schimbul unor sume mici, și resursele sunt limitate, cred că un stil de coordonare flexibil și tolerant este necesar pentru a realiza misiunea organizației.