Maria Tănase a scris o scrisoare cu câteva zile înaintea morții
Mesajul final al Mariei Tănase, înainte de a părăsi această lume, rămâne o mărturie vie a iubirii și recunoștinței sale profunde. Considerată de mulţi drept una dintre cele mai mari voci din istoria României, Maria Tănase a trecut în nefiinţă pe 22 iunie 1963.
Printr-o epistolă destinată partenerului său de viață, artista talentată și-a împărtășit cele mai profunde gânduri. Cântăreața a încheiat-o cu un cuvânt de despărțire plin de recunoștință pentru frumusețea vieții împărtășite alături de cel drag.
În cuvinte emoționante, Maria Tănase și-a exprimat marea părere de rău pentru orice neplăcere pe care ar fi putut să o cauzeze. Ea i-a îndemnat pe cei apropiați să continue să caute liniștea în bucuriile pe care le-au împărtășit împreună.
În aceeași scrisoare, Maria Tănase a oferit îndrumări precise pentru urmași.
Ea i-a rugat să se lase de fumat și să evite transformarea ceremoniei funerare într-un eveniment spectaculos. Artista a avut dorința de a avea o înmormântare modestă și respectuoasă.
Dorința artistei a fost ca în sicriul său să fie plasată o pernă delicată cu petale de trandafir. Ea a vrut să poarte în drumul de pe urmă o haină albă, o cămașă de mătase pe care o avea deja în locuința sa.
Totuşi, dorinţele marii artiste nu au fost întocmai respectate. Ea nu a avut parte de înmormântarea discretă pe care o ceruse.
Trupul său a fost expus la Teatrul de Revistă. Ceremonia funerară s-a petrecut la Cimitirul Bellu din București.
Aici, ea a fost înconjurată de o mare adunare de oameni, care i-au adus un ultim omagiu unei personalități ce a marcat profund industria muzicală din România.
Maria Tănase i-a adresat ultima scrisoare soțului ei, Clery Sachelarie
Scrisoarea redactată în iunie 1963 este un veritabil poem. Această epistolă este destinată soțului său, Clery Sachelarie, cu care a împărțit 13 ani de căsnicie.
Maria Tănase a plecat din această lume pe 22 iunie 1963, la doar 49 de ani, căzând victimă unui cancer pulmonar extrem de agresiv, asociat de medici cu consumul excesiv de tutun.
În primăvara anului 1963, în timpul unui turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, starea ei de sănătate se deteriorează brusc pe scenă. Vocea îi slăbește în mod neașteptat.
Transportată de urgență la spital, primește un diagnostic brutal: cancer pulmonar. Este nevoită să întrerupă turneul, cerându-i lui Mia Braia să o înlocuiască.
Pe 2 mai se întoarce acasă, în București, iar pe 22 iunie 1963 își dă ultima suflare la Spitalul Fundeni.
În pragul trecerii sale dincolo de această lume, epuizată și înfruntându-și ultimele limite, Maria Tănase a redactat o scrisoare extrem de emoționantă către soțul său, Clery Sachelarie, partenerul său de viață timp de peste un deceniu.
„Îţi scriu acum, tătuţă, scrisoarea cea mai adevărată pe care am crezut vreodată că am s-o pot scrie. Te rog să mă ierţi de tot, dacă poţi, de tot ce ţi-am putut pricinui. Caută-mă, caută mângâierile mele. Ele n-au murit şi niciodată să nu le socoteşti moarte. Caută-mi ochii. Ei nu te-au minţit niciodată. Caută-mi sufletul. Căci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodată. (…)
Prinde-mi din aer vorbele, căci nimeni nu le va recunoaşte. Culege-mi visele, pe care le-am croit lângă tine, şi împarte-le oamenilor, căci au fost curate şi rare. Te voi aştepta, tătuţă, oricât ţi-o place ţie să trăieşti. Voi găsi atâtea flori pe-acolo că nu ştiu dacă-mi va ajunge timpul, până vei veni, să ţi le cos, să fie cum am visat să-ţi fie viaţa. (…)
Eu am să plec, şi-ţi mulţumesc pentru viaţa noastră. Iar vouă, cele 49 de frunze verzi din primăvară şi galbene în toamnă pe care mi-am plimbat anii, vă las câte o lacrimă de emoţie : Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagănă…”, a scris Maria Tănase în scrisoarea ei de adio.
