Acum, ţara noastră trebuie să importe gaze de la ruşi pentru a acoperi consumul de gaze naturale. O liberalizare a preţurilor înseamnă o scumpire semnificativă a gazelor naturale, în special, la consumatorii industriali.

Capital: Delegaţia FMI s-a aflat zilele trecute la Bucureşti. Aţi avut discuţii cu reprezentanţii Fondului referitoare la liberalizarea pieţei gazelor?
Mariana Gheorghe: Am avut o întâlnire cu delegaţia FMI ca membru în boardul FIC (Consiliul Investitorilor Străini). La această oră nu avem alte informaţii despre preţul gazelor decât că ştim din scrisoarea de intenţie al acordului semnat în primăvara cu Guvernul României care presupunea că până în septembrie 2011 să se comunice un calendar al liberalizării şi până în decembrie să se comunice o definiţie a consumatorilor vulnerabili.

Capital: Ce înseamnă mai exact această liberalizare şi de ce consideraţi că trebuie făcută?
Mariana Gheorghe: Noi în anul 1990 am decis ca popor să mergem spre o economie de piaţă, iar în 2007 am decis, de asemenea, să devenim membrii ai comunităţii europene, angajându-ne să ne aliniem principiilor, în spirit dar şi în litera directivelor europene, considerând că acesta este modul în care, noi, România, vrem să ne dezvoltăm în perioada următoare. Când vorbim de liberalizare este mai mult să zic un termen jurnalistic decât un termen legalistic. De ce? Pentru că în sensul în care vorbim legalistic noi suntem pe piaţă în acest domeniu cu producţia de gaz. Ori producţia de gaz în România, conform legii gazelor, este o piaţă liberă în care ar trebui să se desfăşoare  activitatea pe baza unei politici de preţuri bazate pe cerere şi ofertă.

Pe de altă parte însă există alte decizii administrative ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cum ar fi ordinul de introducere şi de reglementare a unui pachet de import şi producţia locală obligatoriu pentru fiecare consumator care a distorsionat principiul de liberalizare pe care legea l-a statuat în 2004. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că prin acest ordin toată comunitatea de consumatori va trebui să obţină într-o raţie de furnizare determinată de către ANRE pachetul de furnizare pentru preţul final. În acelaşi timp se defineşte preţul final, care este stabilit de ANRE conform principiului de suportabilitate şi a altor principii pe care le au. Având în vedere că ANRE nu recunoaşte în preţul final decât un anumit preţ pentru componenta de furnizare locală de producţie locală automat el a distorsionat şi a restrâns principiul libertăţii liberalizării care a fost statuat de legea românească.  Motiv pentru care noi am contestat şi contestăm acest coş şi prin urmare metodologia de formare a preţului recomandat pentru producătorii locali respectiv Petrom şi Romgaz.

Un alt doilea criteriu pe care spunem noi că nu este o liberalizare efectivă este faptul că în conformitate cu principiile europene toate produsele, principiul de bază al UE este că un producător local şi un preţ de import trebuie să funcţioneze după aceleaşi principii şi anume cererea şi oferta. La noi în acest moment produsul local este valorificat la o treime din molecula de import.

Al treilea element al acestui dialog pe care îl avem cu autorităţile pentru liberalizarea efectivă a pieţei de gaz este impactul economic al unei liberalizări. Impactul economic este determinat de faptul că în loc să importăm în întregime gazul noi îl producem în ţară ceea ce înseamnă că impactul pozitiv asupra economiei româneşti de producţie şi de investiţii în industria de petrol şi gaze se reflectă la bugetul României şi nu la bugetul importatorilor fie el Rusia sau orice altă ţară. Noi angajăm oameni, cu cât avem mai mulţi bani şi investim mai mult, angajăm mai  mulţi oameni, iar investind în România normal avem celelalte componente că înlocuim importul cu producţie locală care are din nou impact pozitiv asupra dezvoltării ţării şi asupra competitivităţii.

Ultima componentă este socială. Şi ceea ce spunem noi este că această componentă socială trebuie să fie considerată de către stat prin mecanismele de piaţă şi europene, şi anume prin definirea consumatorilor vulnerabili şi sprijinirea lor prin ajutorul social aşa cum este permis de către comunitatea europeană.
Capital: Din toamna anului trecut a fost pusă în funcţiune conducta Arad-Szeged, în doi-trei ani vor exista şi alte interconexiuni, va exporta OMV Petrom o parte din producţia de gaze? Sau o face deja?
Mariana Gheorghe: Nu, din păcate nici până acum nu avem acest drept de a exporta din cauza refuzului Transgaz de a ne aproba o astfel de activitate prin conducta Arad- Szeged. 

Capital:  Dacă se vor face alte conducte pe relaţa cu Bulgaria sau R. Moldova, ar fi interesată Petrom de exporturi?
Mariana Gheorghe: În contextul în care există o posibilitate obiectivul nostru ca şi companie, suntem o companie comercială normal noi trebuie să valorificăm cât mai bine produsele pe care le realizăm. Este şi pentru noi opţiune cum este şi pentru orice producător din România care poate să-şi valorifice produsele atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Este un principiu de bază al economiei de piaţă şi mai mult a pieţei unice europene.

Capital: În acest an va intra în funcţiune şi centrala de la Petrobrazi. Este una dintre cele mai mari investiţii făcute în producţia de energie din România din ultimii 20 de ani. Cu cât a fost întârziat proiectul, mai exact când va intra în funcţiune.
Mariana Gheorghe: Noi am spus de atunci că va fi gata până la sfârşitul anulu 2011, deci nu există întârzieri, şi ca să spun sincer cred că suntem printre singurele proiecte din Europa cel puţin care se vor realiza în timp şi în buget aşa cum au fost planificate. Suntem în perioada de testare a instalaţiilor.
Este cel mai mare proiect greenfield din România pe de-o parte, pe de altă parte cred că este cel mai mare proiect privat din România având în vedere că restul capacităţiilor de producţie de energie electrică din România sunt în proprietatea statului, mai sunt câteva capacităţi mici dar suntem cel mai mare contribuabil la modernizarea capacităţilor de producţie din România.

Eficienţa de 57% este aproape dublă faţă de eficienţa celorlalte capacităţi existente, vorbim de capacităţi de producţie de energie electrică. Totodată standardele de operare sunt sigure din punct de vedere al protecţiei mediului şi tehnologice la cel mai înalt nivel.

Capital: Va beneficia Petrom şi de certificate verzi?
Mariana Gheorghe: Noi vom contribui la atingerea obiectivelor pe care România şi le-a asumat faţă de UE. Noi nu vom lua certificate verzi pentru centrala de la Brazi, vom primi doar pentru parcul eolian de la Dorobanţi. Alte centrale primersc, noi nu suntem pe lista celor care primesc anul viitor, o să vedem ce se întâmpla din 2013.

Capital: Compania OMV Petrom este unul dintre cei mai mari producători de gaze din România. Care este strategia în acest domeniu? Cum decurge contractul cu Exxon?
Mariana Gheorghe: Strategia noastră este de stabilizare a producţiei de petrol şi gaze din România având în vedere un declin anual de 8-10% şi pe de altă parte în măsura posibilităţilor de descoperire a noi rezerve astfel încât să putem să ţintim şi o creştere a producţiei de ţiţei şi gaze din România. Şi atunci noi ca strategie avem redezvoltarea zăcămintelor existente, deci cele pe care le avem în portofoliu astfel încât să creştem gradul de recuperare a ţiţeiului şi a gazului din subsolul ţării. Pe de altă parte să explorăm acolo unde nu am explorat. Şi una dintre zonele în care am explorat doar la mică adâncime este offshore-ul, Marea Neagră.

Ne-am propus de acum câţiva ani să încercăm să atingem şi această zonă de explorare la mare adâncime pentru că nu o încercasem deloc. În acest sens am intrat în parteneriat cu Exxon Mobile. Anul acest în baza unui acord cu statul român am decis să şi demarăm prima investiţie de foraj la mare adâncime în prospectul Neptun. Aceasta va fi făcută la finele acestui an-începutul anului viitor astfel încât să putem să progresăm în evaluarea oportunităţilor pe care le avem în Marea Neagră la mare adâncime.

De la prima idee şi până la prima producţie sunt mai multe etape de parcurs, riscurile sunt diferite şi necesită investiţii mari. Pe de altă parte noi suntem mândri de acest parteneriat, este cea mai mare companie din lume în industria petrolieră pe de-o parte, pe de alta are cea mai mare experienţă în forajul la mare adâncime offshore, credem că este cel mai puternic partener pe care ni-l puteam dori. Subnt fericită să spun că avem un parteneriat practic de colaborare şi cooperare în scopul unic de a avea succes în această aventură, pot să spun că suntem foarte mulţumiţi de fair-ul, expertiza şi colaborarea  în amebele sensuri.

Capital: Ministrul Economiei ar dori ca rafinăria Arpechim să fie cumpărată de Oltchim. Exact, ce discutii au fost purtate în acest sens până în prezent. Care este oferta celor de Oltchim/Ministerul Economiei.
Mariana Gheorghe: Suntem în discuţii cu statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, pentru posibila achiziţie a rafinăriei de către statul român.

Capital: Ar putea fi făcută tranzacţia anul acesta?
Mariana Gheorghe: Suntem abia la început de drum.

Capital: Având în vedere că din 2014 nivelul redevenţelor va fi schimbat, v-au propus oficialii de la MECMA o negociere mai aplă pentru Arpechim, în care să fie inclusă şi stabilirea redevenţelor petroliere din 2014 încolo?
Mariana Gheorghe: Nu am discutat astfel de tratări. Până la finele anului 2014 există acea facilitate a redevenţelor pentru toţi producătorii nu doar pentru Petrom. Da, această facilitate va expira la finele anului 2014 şi da ne aşteptăm la o discuţie cu statul român care are cele trei opţiuni: să le menţină, să le scadă, dacă vrea să stimuleze producţia mai mult, sau să le crească dacă are alte obiective decât de pe domeniul de petrol şi gaze. Aş vrea să cred că aceste discuţii vor fi rezonabile şi vor ţine seama de nevoile industriei şi anume de faptul că trebuie să creştem investiţiile pentru a asigura securitatea energetică şi securitatea de furnizare de petrol şi gaze din România. 

Citiţi şi: Cum explică şeful Petrom scumpirea carburanţilor