Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI) statele din Orientul Mijlociu sunt pregătite pentru un câștig de 1,3 trilioane de dolari din petrol. Astfel, în timp ce mare parte din restul lumii se confruntă cu o inflație în creștere și cu temeri de recesiune, țările din Orientul Mijlociu vor înregistra venituri suplimentare.
Statele bogate în energie din Orientul Mijlociu vor culege venituri suplimentare din petrol de până la 1,3 trilioane dolari în următorii patru ani, relatează Financial Times.
Proiecțiile FMI subliniază modul în care prețurile ridicate la energie, determinate de războiul Rusiei din Ucraina, susțin monarhiile absolute din Golf, în timp ce mare parte din restul lumii se confruntă cu o inflație în creștere și cu temeri de recesiune.
Jihad Azour, directorul FMI pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat pentru Financial Times că, în raport cu așteptările de dinainte de războiul din Ucraina, exportatorii de petrol și gaze din regiune, în special statele din Golf, „vor înregistra venituri suplimentare cumulate din petrol de 1,3 trilioane de dolari până în 2026”.
Cei mai mari exportatori de petrol și gaze din lume
În Golf se află unii dintre cei mai mari exportatori de petrol și gaze din lume și câteva dintre cele mai mari și mai active fonduri suverane. Printre acestea se numără Fondul de investiții publice al Arabiei Saudite, Autoritatea de investiții din Qatar, vehiculele stabile din Abu Dhabi, inclusiv Autoritatea de investiții din Abu Dhabi, Mubadala și ADQ, și Autoritatea de investiții din Kuweit.
PIF, în valoare de 620 de miliarde de dolari, care este prezidat de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, a investit peste 7,5 miliarde de dolari în acțiuni americane în al doilea trimestru, inclusiv în Amazon, PayPal și BlackRock, încercând să profite de scăderea prețurilor acțiunilor, potrivit documentelor de pe piață.
Fondurile suverane de investiții din Golf au fost la fel de active în timpul pandemiei, deoarece au căutat să profite de volatilitatea pieței declanșată de criza Covid-19.
În timpul crizei financiare mondiale din 2009, acestea au profitat de turbulențe pentru a achiziționa participații în companii occidentale aflate în dificultate.
În ultimii ani, multe dintre fonduri s-au axat pe sectoare precum tehnologia, sănătatea, științele vieții și energia curată, deoarece guvernele urmăresc să obțină randamentul investițiilor, dar și să diversifice economiile și să dezvolte noi industrii.
Orientul Mijlociu, în pregătiri pentru tranziția energetică globală
Azour a declarat că este important ca statele din Golf să folosească ultimele câștiguri excepționale pentru a „investi în viitor”, inclusiv în pregătirile pentru tranziția energetică globală.
„Este un moment important pentru ele să … … accelereze în sectoare precum tehnologia [internă], deoarece acesta este un lucru care le va permite să crească productivitatea”, a spus el. „În plus, strategia lor de investiții ar putea beneficia de faptul că prețurile activelor s-au îmbunătățit pentru noii investitori, iar capacitatea de a-și crește cota de piață în anumite domenii reprezintă, de asemenea, oportunități.”
Dar a adăugat că este esențial ca acestea să mențină disciplina fiscală și impulsul reformelor menite să reducă dependența țărilor lor de petrol.
În mod tradițional, sănătatea economiilor statelor din Golf a urmărit volatilitatea prețurilor petrolului, cheltuielile statului, alimentate de petrodolari, fiind principalul motor al activității economice. În consecință, perioadele de boom au fost adesea urmate de recesiuni.
Dar Arabia Saudită, principalul exportator de petrol din lume și cea mai mare economie din regiune, a fost cuprinsă de o campanie de cheltuieli masive, condusă de PIF, care a primit sarcina de a dezvolta o serie de megaproiecte menite să modernizeze regatul conservator, căutând în același timp investiții în străinătate.
Se așteaptă ca PIF să fie unul dintre principalii beneficiari ai boom-ului petrolier, deoarece Arabia Saudită este pe cale să înregistreze un excedent bugetar de 5,5 % din produsul intern brut în acest an – primul excedent din 2013 – și se preconizează că va înregistra o creștere economică de 7,6 %, cel mai rapid ritm din ultimul deceniu.
PIF, mai multe investiții decât Guvernul
FMI estimează că, pentru al doilea an consecutiv, se așteaptă ca, în 2022, PIF să realizeze mai multe investiții decât Guvernul.
Într-un raport din această săptămână, fondul citează „presiunile de a cheltui veniturile excepționale din petrol și de a se abate de la prudența fiscală”, inclusiv prin intermediul FIP, ca fiind unul dintre riscurile de scădere a regatului.
„Ceea ce va fi cu adevărat important este modul în care [statele din Golf] vor gestiona acest nou ciclu și cum vor menține, în același timp, beneficiile lichidităților suplimentare și politicile care nu le vor conduce la prociclicitate”, a spus Azour.
FMI preconizează că creșterea economică în Consiliul de Cooperare al Golfului, care include Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain, Qatar și Oman, va accelera de la 2,7% în 2021 la 6,4% în acest an.