Proiectul de lege privind diminuarea risipei alimentare încalcă dreptul la proprietate și creează, prin ambiguitate, premisele unui circuit alimentar paralel și netransparent, afirmă reprezentanţii Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
Aceştia consideră că textul proiectului de lege obligă toți comercianții să "doneze" sau să "sponsorizeze" – cu alimente aflate în proprietatea lor și expuse în mod legal pe raft – așa-zise "entități" care, după însușirea în acest mod, pot să utilizeze alimentele respective în scopuri insuficient definite în proiectul de lege aflat pe agenda plenului Camerei Deputaților.
"Textul propunerii legislative induce un risc major de neconstituționalitate, fapt menționat chiar și de Guvernul României (pdv nr. 9308/DRP din 22.10.2015) și de Ministerul Justiției (adresa nr. 2/56642/15.07.2015) – în sensul că obligativitatea "donării” și „direcționarea” produselor alimentare aduc atingere prevederilor art. 44 din Constituția României republicată, referitor la garantarea dreptului de proprietate", se arată într-un comunicat al AMRCR.
"Nu se menționează care este scopul pentru care se face „donarea„ sau „sponsorizarea„ alimentelor către respectivele entități. Nu se indică dacă toate măsurile enumerate în vederea prevenirii generării deșeurilor de alimente trebuie implementate succesiv sau când și cum începe și/sau încetează fiecare dintre aceste măsuri. Textul legii nu specifică ce se întâmplă în situația în care, la nivel național, nu există decât un număr limitat de entități înregistrate ca operatori alimentari, înscriși la ANSVSA, cu obiectivul declarat de a oferi aceste alimente unor grupuri defavorizate", menţionează comunicatul.
"Imaginați-vă cum ar fi dacă un consumator ar citi pe eticheta unui produs ceva de genul 'Conducerea magazinului vă informează că produsul va expira în apropierea datei x. Pentru informații precise adresați-vă personalului' . Sau 'Ne pare rău, dar azi nu mai avem iaurt. Ca să nu fim amendați l-am donat obligat în urmă cu câteva ore'. Dacă astfel de abordări pot fi acceptabile în dezbateri teoretice, în viața reală nu ne putem permite acest lux", a declarat Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR.
"Poate ar trebui întrebați și consumatorii dacă sunt dispuși să plătească pentru constituirea unui sistem sustenabil de diminuare a risipei alimentare, un concept frumos în teorie și tentant în comunicare, dar încă nebulos în practică", a adăugat vicepreședintele AMRCR.