Preocupate să reducă factura la energie, tot mai multe companii investesc în centrale electrice proprii. Proiectele anunţate până acum au o valoare totală de 1,5 miliarde de euro.
Consumatorii mari au ajuns la exasperare. Statul nu face investiţii în companiile de energie, aşa că producţia lor vine din unităţi ineficiente, la preţuri mari. Prin urmare, consumatorul s-a decis să devină producător, deşi el ar trebui, de fapt, să producă aluminiu sau sucuri“. Aşa explică directorul Institutului Român de Energie, Jean Constantinescu, tendinţa tot mai vizibilă a marilor companii de a deveni independente energetic şi de a se debranşa, astfel, de la sistemul centralizat. Ultima veste de acest tip a venit din partea companiei de îmbuteliere Coca-Cola HBC, care a decis să aloce 30 milioane de euro pentru construcţia a două centrale electrice ce vor asigura necesarul de consum al fabricilor de la Ploieşti şi Timişoara. Potrivit reprezentanţilor companiei, „decizia construirii acestor centrale a fost luată ca urmare a rezultatelor obţinute (…) la unitatea de producţie din Ungaria, unde în primul an de funcţionare s-au redus emisiile de CO2 cu 43%. În acelaşi timp, costurile cu energia au scăzut cu 400.000 euro“.
Primul pas, în urmă cu trei ani
Până în momentul de faţă, pe piaţa locală au fost finalizate doar două proiecte de acest tip, ambele de anvergură redusă. Astfel, în a doua jumătate a lui 2005, compania farmaceutică Sicomed, acum Zentiva, inaugura o centrală de cogenerare (o astfel de unitate produce simultan energie electrică şi termică), în urma unui acord financiar cu Fondul Româno-American pentru Investiţii. „Proiectul înseamnă, practic, o reducere de 10% a preţului energiei, fără niciun efort investiţional“, declara directorul general de atunci al companiei, Klaas Postema. La mijlocul anului trecut, Fabrica de Rulmenţi din Bârlad şi-a inaugurat propria centrală în cogenerare, constând în două grupuri energetice a câte 6 MW. Construcţia a durat circa un an şi, potrivit reprezentanţilor centralei, este prevăzut ca investiţia, evaluată la circa 17 milioane de euro, să fie amortizată în zece ani. Producţia centralei nu acoperă integral nevoile energetice ale companiei, în turele de dimineaţă fiind nevoie să se apeleze în continuare la distribuţia E.ON Moldova. În momentul de faţă, preţul de producţie în centrala de la Bârlad este de 200 de lei/MWh, faţă de 232 de lei/MWh, cât era cotat la 1 februarie la Bursa de energie.
Cel mai amplu proiect ce vizează separarea faţă de sistemul central este, de departe, cel dezvoltat de Vimetco, acţionarul majoritar al Alro Slatina, în colaborare cu omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta deţine, deja, prin holdingul Interagro, o licenţă de furnizare de energie. După cum declară Florentina Ghiţă, responsabilă cu comunicarea a Alro, proiectul este încă în stadiul studiilor de fezabilitate, iar amplasamentul a fost stabilit abia săptămâna trecută: Turnu-Măgurele. Producătorul de aluminiu din Slatina este cel mai mare consumator de electricitate la nivel naţional (8% din producţia totală). „Pentru Alro, unde trei sferturi din costuri sunt reprezentate de energie, şi o reducere de 2% este extraordinară“, spune Jean Constantinescu. Or, după cum estimează preşedintele Institutului Român de Energie, costurile companiilor care au decis să îşi construiască propriile centrale electrice vor scădea cu circa o treime: „de la peste 60 de euro pe MWh, cât este acum, la aproximativ 40 de euro“.
Petrolul şi energia electrică fac casă bună
Toţi cei trei mari jucători de pe piaţa carburanţilor îşi pregătesc intrarea şi pe cea a energiei, în urma unor proiecte totalizând peste 600 de milioane de dolari. Pentru a asigura necesarul de energie al Petrom, pe platforma Petrobrazi va începe, din 2010, să funcţioneze o centrală de 800 MW. Şi preşedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, anunţa în 2006 că în cadrul rafinăriei Petromidia este necesară construirea unei centrale pe cogenerare, având de gând să aloce în acest sens peste 40 de milioane de euro, însă data inaugurării acestei unităţi este încă incertă.
În schimb, intenţia Lukoil de a deveni independentă energetic este aproape de a se concretiza. Potrivit directorului general al companiei, Constantin Tampiza, investiţia totală în centrala de pe platforma Petrotel se va ridica la 120 de milioane de dolari, cu 20 de milioane mai mult decât suma preconizată iniţial. În rest, însă, planurile au rămas neschimbate, iar centrala va intra în producţie încă de la începutul anului 2009, urmând ca, după cum anticipează Tampiza, investiţia să fie amortizată în circa şapte ani de la intrarea în funcţiune.
«Consumatorul devine producător, deşi ar trebui să fabrice doar aluminiu sau sucuri.»
Jean Constantinescu, preşedintele IRE
Economie de 30%
20 de euro pe MWh va fi suma maximă economisită de o companie în urma deschiderii propriei sale centrale electrice
