Dupa 28 iunie, creditorii pot cere falimentul pentru a-si recupera creantele. Restructurarea companiilor care au acumulat datorii la bugetul de stat nu se va opri la disponibilizari de personal. Cel putin asa sustine George Musliu, secretar de stat in APAPS. Aflate in perioada de supraveghere financiara, cele 23 de companii la care s-au anuntat concedieri colective, sunt practic pe marginea prapastiei. "Mai avem la dispozitie doua luni si jumatate pentru privatizarea sau rentabilizarea acestor c
Dupa 28 iunie, creditorii pot cere falimentul pentru a-si recupera creantele. Restructurarea companiilor care au acumulat datorii la bugetul de stat nu se va opri la disponibilizari de personal. Cel putin asa sustine George Musliu, secretar de stat in APAPS. Aflate in perioada de supraveghere financiara, cele 23 de companii la care s-au anuntat concedieri colective, sunt practic pe marginea prapastiei. „Mai avem la dispozitie doua luni si jumatate pentru privatizarea sau rentabilizarea acestor companii. Dupa 28 iunie a.c., orice creditor poate cere falimentul pentru a se inscrie primul la masa credala”, afirma vicepresedintele APAPS. Costurile pentru mentinerea in viata a societatilor cu pierderi apasa prea greu pe bugetul de stat, Daca pana acum masurile radicale au fost ocolite in favoarea protectiei sociale, se pare ca din aceasta vara cabinetul Nastase „a dat liber” executarilor silite intre societatile cu capital de stat, respectiv intre furnizorii de utilitati(energie electrica, gaze naturale) si consumatorii rau platnici. Conform unor surse din Ministerul Finantelor, pierderile lunare inregistrate de cele 23 de societati depasesc costurile cu protectia sociala, si din acest motiv Guvernul a decis sa nu mai plateasca de la buget locurile de munca din aceste companii. In plus, mentinerea in functiune a gaurilor negre din economie contravine angajamentelor Romaniei pentru a fi o economie de piata functionala.
Societatile pentru care Guvernul se grabeste acum sa accelereze restructurarea si privatizarea au acumulat datorii totale de peste 32.000 de miliarde lei, adica de doua ori mai mult decat bugetul alocat Ministerului Sanatatii in 2003. Zilnic, functionarea acestor companii inseamna pierderi suplimentare de 1,1 milioane dolari. Din aceasta suma, peste 800.000 de dolari se pierd zilnic prin functionarea, a patru societati: Siderurgica Hunedoara, Roman Brasov, Tractorul Brasov si ARO Campulung. „Pentru o parte dintre cele 23 de societati au fost deja semnate contracte de privatizare, iar pentru altele ne aflam in faza finala a negocierilor. Exista insa doua – trei companii care pentru APAPS reprezinta o provocare, in sensul ca privatizarea lor ar reprezenta o adevarata victorie”, spune Musliu. Secretarul de stat din APAPS se refera la companiile care acumuleza cele mai mari pierderi zilnice. Conform datelor furnizate de Autoritatea pentru Privatizare, pentru Roman Brasov se negociaza privatizarea pe module. Pentru patru din cele 11 module, in care este impartita societatea brasoveana, APAPS a deschis negocieri cu investitori romani si straini. Pentru celelalte, reprezentantii Autoritatii pentru Privatizare cauta deocamdata solutii, desi timpul ramas pana in 28 iunie este foarte scurt. In ce priveste Tractorul Brasov, George Musliu spune ca pentru aceasta companie se va relua procesul de privatizare, deoarece negocierile cu Myo-O au fost blocate de Guvern. Musliu afirma ca in urma cu doua saptamani presedintele companiei Landini – al patrulea producator mondial de tractoare –
si-a manifestat interesul pentru societatea brasoveana, dar a fost dezamagit de atitudinea salariatilor. „Landini produce 26.000 de tractoare cu 3.000 de salariati, in timp ce Tractorul Brasov are in prezent peste 7.000 de salariati si produce mai putin de un tractor pe angajat in-
tr-un an”, precizeaza Musliu.
Compania cu cele mai mari pierderi zilnice – Siderurgica Hunedoara – are si ea sanse sa se privatizeze, dar tot pe module. Cu datorii totale de 8.472 miliarde de lei si cu pierderi zilnice intre 500.000 si 600.000 USD, doar otelaria electrica pentru laminate si cea cu turnare continua au sanse reale sa gaseasca un investitor. „Pentru ce ramane din combinat, ca si pentru ARO Campulung, este dificil sa afirmam ce sanse avem sa gasim investitori interesati sa preia companii cu atatea pierderi”, spune Musliu.
APAPS a convocat la sfarsitul saptamanii trecute directorii celor 23 de companii, pentru a-i convinge de necesitatea restructurarii. La iesirea din discutii, putini dintre directori pareau convinsi. Cei mai multi lasau impresia ca inca mai asteapta o minune, prin care activitatea companiilor sa se poata desfasura la fel ca pana acum, fara ca cineva sa-i intrebe de datorii.
Patru companii au datorii de 16.000 miliarde de lei
· Datoriile totale pentru numai patru societati din lista celor 23, Tractorul si Roman Brasov, Siderurgica Hunedoara si ARO Campulung, se ridicau, la data de 12.12.2002, la 16.004 miliarde lei, aproape cat bugetele insumate ale ministerelor sanatatii si culturii pentru acest an: 17.207 miliarde lei.
· Functionarea acestor societati, aflate in topul datornicilor, reprezinta o pierdere zilnica de 28 miliarde de lei sau 850.000 USD.
· Ponderea cheltuielilor cu personalul variaza intre 31%, pentru Siderurgica, si 46%, in cazul ARO Campulung. Cheltuielile cu personalul pentru aceste societati insumeaza 2.375 miliarde lei si, in medie, reprezinta 39% din cifra de afaceri. In ramura constructiilor de masini, ponderea medie a cheltuielilor salariale este de 12-15%, iar in metalurgie, 11-13%.
· Pierderile suportate de bugetul de stat este de 1.178 miliarde lei/an, echivalentul a 35 milioane USD/an. Aceasta suma este suficienta pentru reabilitarea a 450 km de sosea (10% din lungimea drumurilor europene din Romania) si infiintarea a 7.000 de noi locuri de munca.
· Functionarea normala, dupa disponibilizarea de personal, se traduce prin cresterea veniturilor bugetare cu 11 milioane USD, provenite din impozitele pe salarii si un plus de 175 miliarde de lei la fondul de sanatate. In plus, bugetul asigurarilor sociale va incasa 37 miliarde lei/an, echivalentul a 21.000 de pensii medii lunare.