Presedintele Camerei de Comert si Industrie Franceza in Romania face o caracterizare a investitiilor franceze in Romania si a mediului de afaceri.

Capital: Care era, in urma cu zece ani, perceptia oamenilor de afaceri francezi despre Romania si potentialul sau economic, si care este acum ?
Christian Esteve: In urma cu zece ani, Romania oferea in exterior imaginea unei tari careia ii era teama de reforme si unde era mai curand dificil, daca nu chiar riscant, sa investesti. si aceasta perceptie a lucrurilor nu o aveau, la acea vreme, numai oamenii de afaceri francezi, daca ne gandim ca majoritatea investitorilor straini
erau atrasi de tarile Europei Centrale (Polonia, Ungaria, Republica Ceha), unde conditiile de instalare erau mult mai favorabile. Lucrurile s-au schimbat treptat, astfel incat in acest moment, perceptia despre Romania este mult diferita. Romania este perceputa acum ca o tara unde lucrurile se misca in directia cea buna, o tara cu un potential puternic in nu putine domenii. In sfarsit, o tara cu o piata importanta si care, in cativa ani, va face parte din Uniunea Europeana.
Capital: Care sunt, in opinia dumneavoastra, punctele slabe si punctele tari ale mediului de afaceri romanesc?
Christian Esteve: Printre punctele slabe as cita cadrul administrativ greoi, birocratia, incoerentele anumitor reglementari; in schimb, trebuie sa remarc calitatea multor manageri romani, fapt care ma face sa fiu pe deplin increzator in viitorul acestei tari.
Capital: Care au fost, pana in prezent, sectoarele cele mai atractive pentru investitiile franceze in Romania?
Christian Esteve: O simpla trecere in revista a investitiilor franceze in Romania este suficienta pentru a raspunde la intrebarea dumneavoastra. Avem investitii in sectorul marii distributii, cu Carrefour si, in curand, Cora, in telecomunicatii si in industria de profil, cu Orange si Alcatel, in sectorul materialelor de constructii, cu Lafarge, in sectorul bancar, cu BRD/Societe Generale), in industria auto, cu Renault si Michelin, iar lista este departe de a fi completa.
Capital: Ce imbunatatiri ati aduce sistemului economic romanesc?
Christian Esteve: Cred ca totul ar trebui sa inceapa prin simplificarea procedurilor si reglementarilor.

Pentru Orange Romania investitiile sunt obligatorii

Conducerea companiei estimeaza investitii anuale de 70-80 miliarde de dolari. Cu investitii de 710 milioane de euro, realizate intre 1997 si 2002, operatorul de telefonie mobila Orange Romania se califica drept unul dintre cei mai importanti investitori straini in Romania.

Mai in gluma, mai in serios, Orange era intr-un fel obligata sa realizeze aceste investitii. Telefonia mobila este genul de afacere in care daca nu investesti suficient, degeaba investesti. Initial, Orange, a fost nevoita sa bage milioane de dolari in extinderea retelei pentru a obtine o acoperire nationala.
Acum, cand compania a ajuns sa acopere 96% din populatia tarii si 77% din teritoriul Romaniei, investitiile se canalizeaza catre o alta tinta: cresterea performantelor retelei. In conditiile in care reteaua este folosita de peste 2,5 milioane de utilizatori, iar complexitatea aplicatiilor creste in continuu, este clar ca infrastructura initiala nu mai poate face fata.
Din acest motiv, operatorul de telefonie va investi anul acesta 90 de milioane de dolari. ,,In acest moment investitiile se fac in modernizarea retelei, in solutii de securitate si noi servicii,,, declara Bernard Moscheni, directorul general al Orange Romania.
In continuare, Moscheni promite investitii anuale de 70-80 milioane de dolari. ,,Banii vor veni din resurse proprii pentru ca am reusit sa ne crestem profitul si am ajuns la un cash flow pozitiv,,, spune Bernard Moscheni. Pana acum, Orange s-a dezvoltat pe baza creditelor obtinute de la Banca Mondiala, in valoare totala de 210 milioane de dolari. Compania mai are de rambursat 100 de milioane de dolari, datoria urmand sa scada la 80 de milioane de dolari pana la sfarsitul anului.
Independenta pe care Orange Romania a castigat-o fata de actionarul majoritar, France Telecom, este extrem de importanta, in conditiile in care compania-mama se confrunta cu serioase probleme financiare, generate de creditele uriase contractate pentru implementarea retelelor de generatia a treia.

Investitia Lafarge depaseste 250 milioane dolari

Suma a fost investita la Romcim
in decurs de peste cinci ani. In noiembrie 1997, Grupul Lafarge a achizitionat pachetul majoritar de actiuni la cel mai important producator roman de ciment, Romcim SA.

Dupa un an, Lafarge isi majoreaza participatia la 92%, iar in luna aprilie a acestui an a derulat o oferta de preluare (ajungand sa detina 99,4% din actiuni) pentru delistarea companiei de pe piata de capital.
Chiar daca piata romaneasca a constructiilor a ramas mult timp sub nivelul de dezvoltare din statele europene (un consum mediu anual de numai 200 kg de ciment pe cap de locuitor, fata de peste 300 kg in majoritatea statelor europene sau 1.000 kg in Spania), vanzarile din Romania au justificat in timp investitia. Perspectivele sunt si mai optimiste, in coonditiile in care dezvoltarea creditului ipotecar va stimula constructiile. Potrivit
unui comunicat al grupului Lafarge, vanzarile pe anul 2002 au crescut cu 6,7%, pana la 14,61 miliarde de euro, la aceasta performanta contribuind mai ales divizia de ciment, prin rezultatele obtinute in Europa de Est si, cu precadere, in Romania. Lafarge este prezent in tara noastra prin fabricile de ciment de la Medgidia, Targu Jiu si Hoghiz, uzina de ipsos de la Aghires si fabrica de placi ghips-carton, controlata in parteneriat cu societatea Arcom. Grupul Lafarge are un singur competitor foarte puternic pe piata romaneasca: Heidelberger Cement, care, dupa preluarea fabricii de ciment Romcif Fieni, si-a majorat cota de piata de la aproximativ 20% la peste 35%.
De cativa ani, investitiile grupului francez in Romania se indreapta in special catre proiecte de modernizare tehnologica si protectia mediului, acestea fiind si directiile ce vor fi urmate in viitor. Pana acum, sumele investite pentru protectia mediului si modernizare tehnologica au depasit 120 milioane de dolari.

Societe Generale a dezvoltat BRD
Jumatate din investitiile straine in banci au fost facute de Societe Generale. Un singur mare investitor francez a intrat si s-a mentinut pana in prezent in sistemul bancar romanesc.
Mai multi la numar, colegii austrieci, germani, greci sau turci reusesc, insa doar impreuna, sa insumeze investitia totala a acestuia.
Din martie 1999, cand a preluat pachetul majoritar de actiuni al Bancii Romane pentru Dezvoltare (BRD), cea de-a doua banca din tara ca marime dupa BCR, Societe Generale a mentinut institutia pe primul loc intre bancile private. Activele bancii au crescut de la 23.481 miliarde de lei in 1999, la 63.889 miliarde de lei in 2002. Profitul net s-a majorat de la 766 miliarde de lei la 2.251 miliarde de lei, iar numarul de clienti a crescut de peste doua ori, de la 600.000 la 1,4 milioane.
,,Investitia SocGen in Romania se masoara mai intai in bani, pentru ca am cumparat BRD cu 200 milioane de dolari si am investit inca 200 milioane de dolari. Se masoara, de asemenea, in transferul de experienta si se mai masoara in programe de formare profesionala,,, spune Patrick Gelin, director general al BRD. Anul trecut, investitiile bancii s-au orientat in trei directii: reorganizarea retelei de unitati, compusa azi din 20 de centre regionale si o sucursala pentru relatia cu marii clienti, centralizarea si modernizarea informaticii si constructia unui nou sediu, care este cea mai mare cladire din Bucuresti. Pentru viitor, BRD urmareste imbunatatirea cotei de piata (20% in prezent), dezvoltarea unor produse mai diversificate si inovatoare, fiind vizata zona finantarilor specializate, fidelizarea clientelei tinere si a celei instarite.
,,Suntem deocamdata singurii mari investitori francezi pe piata bancara romaneasca. Dar daca facem o comparatie, observam ca investitia Societe Generale reprezinta cat suma tuturor celorlalte investitii straine in sistemul bancar, investitii facute de austrieci, greci, germani sau turci,,, afirma Patrick Gelin. In opinia sa, o oportunitate pentru alti mari investitori francezi ar putea fi privatizarea BCR. ,,M-ar mira, totusi, ca Guvernul roman sa accepte ca 50% din piata sa fie detinuta de investitori francezi,,, spune Gelin.r
r
Carrefour vrea sa ajunga r
la 20 de hipermarketurir
Investitiile vor continua in urmatorii 15 ani. In urma cu doi ani, grupurile franceze Carrefour si Hyparlo (reunite intr-un joint venture 50%-50%, Hiproma SA) deschideau in Romania primul hipermarket Carrefour. r
r
Succesul mega-magazinului din Militari (intregul centru ocupa 15 hectare) a facut ca la putin timp sa fie puse pietrele de temelie pentru inca doua, numai in Bucuresti: Orhideea (pe malul Dambovitei, in zona Grozavesti), care se va deschide pe 24 septembrie 2003, si Colentina, ce va fi deschis la inceputul anului viitor. r
,,Investitia Carrefour in momentul de fata se ridica la 100 de milioane de euro, pentru Militari, Orhideea si Colentina. Pe langa cele doua magazine aflate deja in faza de constructie, vom incepe lucrarile la cel de-al patrulea hipermarket, aflat la Brasov,,, spune Francois Oliver, director executiv Carrefour Romania. Pe termen mediu, planurile investitionale vizeaza realizarea a inca doua proiecte in Bucuresti si a altora in orasele cu peste 200.000 de locuitori. ,,In 15 ani, Carrefour are in plan sa ajunga la aproximativ 20 de hipermarketuri in Romania,,, precizeaza Oliver, mentionand ca Romania este o tara importanta pentru compania sa, atat ca numar de locuitori, cat si ca potential de dezvoltare.r
In momentul de fata, Carrefour Romania are in jur de 800 de angajati. Personalul va creste la 1.400 de angajati, o data cu deschiderea celui de-al doilea centru si la 2.000 dupa ce va fi deschis si al treilea hipermarket. Pentru urmatorul hipermarket care isi va deschide portile in luna septembrie a anului in curs (Orhideea), investitia se ridica la 25 milioane de euro. 400 de locuri de munca temporare vor fi create in faza de constructie si 700 permanente in faza de exploatare. Noul centru comercial va avea o suprafata de 30.000 mp, incluzand, pe langa hipermarketul Carrefour (17.000 mp), o galerie comerciala de circa 8.000 mp care va gazdui in jur de 60 de magazine.r
r
Renault a adus 300 der
milioane de euro la Daciar
Se vor adauga investitiile pentru modelul X 90. Compania franceza a cumparat in septembrie 1999 fabrica pe care o cunostea inca din anii 60, cand la Pitesti se produceau sub licenta autovehicule Renault.r
r
Grupul Renault a decis, in momentul achizitiei, sa investeasca aproximativ 220 milioane de dolari pentru modernizarea subsidiarei intr-o perioada de cinci ani. Doua motivatii au existat atunci: transformarea Romaniei intr-un centru de dezvoltare a productiei de autovehicule pentru Europa Centrala si de Est si lansarea, la finele anului 2004, a modelului X 90, care sa reintareasca ,,ambitiile internationale,, ale uzinelor Dacia si rolul acestora in strategia de dezvoltare a grupului.r
,,Pana in prezent au fost investite peste 300 de milioane de euro, fara a lua in calcul sumele asociate proiectului X 90,,, ne-a declarat Christian Esteve, directorul general al Automobile Dacia-Groupe Renault. r
Directorul general al Automobile Dacia-Groupe Renault este multumit si de vanzarile realizate pentru cel mai recent model – Solenza. ,,Cu Solenza ne-am batut propriile recorduri, din 1998,,, a declarat Christian Esteve la o recenta reuniune a oamenilor de afaceri francezi din Romania. Noul model va fi arma (nu foarte secreta) a grupului Renault pe pietele central si est – europene si pe cele nord africane (Algeria, Tunisia, Maroc), unde legaturile franceze sunt inca puternice. r
Anul trecut, Dacia a vandut 53.000 de vehicule, cota de piata detinuta in Romania fiind de 50%. Pierderile au crescut la 86 milioane de euro in 2002. Totusi, veniturile s-au majorat cu 13%, pana la 265 milioane de euro in acelasi an.r
Pana in anul 2004, investitiile facute de producatorul de autovehicule vor ajunge la aproximativ 356 de milioane de euro, sumele urmand sa fie directionate catre modernizarea facilitatilor industriale si a retelei de vanzari.