Giganţii industriei de software fac paşi mici, dar siguri, către România, atraşi de o piaţă cu o evoluţie pozitivă, dar şi de importanţa crescåndă a companiilor de mărime medie.

România este încă una dintre cele mai atrăgătoare destinaţii pentru marii producători de software ai lumii. Nume cu greutate, precum Adobe, SAP, iQuest sau Freescale Semiconductor, şi-au deschis în Romånia centre fie de dezvoltare, fie de implementare a soluţiilor software pe care le oferă. Piaţa locală de IT va ajunge în acest an la valoarea totală de 2,3 miliarde de euro, potrivit aprecierilor companiei Pierre Audoin Consultants. „Conform estimărilor noastre, exporturile IT (produse şi servicii software, n.r.) au ajuns anul trecut la 500 de milioane de euro, iar rata de creştere pentru acest an se menţine constantă, în jurul a 15%“, explică Valerica Dragomir, directorul executiv al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii. Nu există însă date oficiale referitoare la ponderea exporturilor realizate de filialele locale ale multinaţionalelor. Deocamdată, raportul de forţe dintre dezvoltatorii romåni şi cei străini pare să îi avantajeze pe primii, dar aceasta este o situaţie care s-ar putea schimba.

Cu excepţii destul de puţine, precum germanii de la iQuest şi SAP ori americanii de la Axway şi Adobe, nu sunt deocamdată foarte numeroase cazurile de multinaţionale din domeniul software care să aibă în Romånia centre de producţie. Există, pe de altă parte, situaţii oarecum aparte, precum prezenţa în ţara noastră a unor companii ca Freescale Semiconductor, Cisco, Alcatel-Lucent, Siemens etc., care nu au ca obiect specific de activitate producţia de software, însă dezvoltă, pe långă echipamentele hardware proprii, diverse aplicaţii sau alte genuri de programe.

Centru propriu sau colaborare pe proiecte?

Giganţii software-ului ajung de obicei în Romånia prin două căi, afirmă Valerica Dragomir: fie prin deschiderea unor centre de dezvoltare, fie prin „proiecte sau segmente de proiecte punctual externalizate către companii romåneşti“. Decizia depinde, în funcţie de aceste două strategii, de factori diferiţi, explică oficialul. „Pentru categoria proiectelor punctuale, preţul serviciilor poate cåntări mai mult în luarea deciziei de externalizare, în timp ce pentru companiile care delocalizează capacităţile de cercetare-dezvoltare, factorii luaţi în considerare nu se rezumă la preţ sau la costuri. În orice caz, alegerea unor companii romåneşti pentru externalizare a trecut deja de motivaţia preţului mic.“

„SAP are soluţii software globale care sunt dezvoltate în centre de dezvoltare localizate în diverse ţări“, spune Ioana Pană, partner manager SAP Romånia. „În Romånia, avem un centru de implementare, cel mai apropiat centru de dezvoltare fiind în Bulgaria. Aici, SAP şi partenerii noştri deţinem competenţe de a personaliza aplicaţiile SAP şi de a dezvolta soluţii suplimentare, care se fac pentru clienţii locali.“

Compania germană iQuest, producător de software de management al informaţiei, aplicaţii de e-procurement, management al resurselor umane, managementul lanţului de aprovizionare/distribuţie, telecomunicaţii şi media, dezvoltă şi ea în Romånia, din 1998, soluţii adaptate cerinţelor clienţilor. Aceştia sunt în majoritate străini, ca Hewlett-Packard, Lloyd’s, Pinnacle Systems sau Virgin Atlantic. Exporturile companiei au urcat de la 5,1 milioane de euro, în 2006, la 6,8 milioane, anul trecut, pentru 2008 nivelul acestora fiind estimat la opt milioane. Pe piaţa din Romånia, compania a început să activeze mai intens de anul trecut, cu clienţi ca Mega Image, Menatwork, Argus, Aegon, SAB Miller ori Cora.

„Nu avem încă produse software proprii, însă am investit circa un milion de euro în munca încorporată pentru cercetare şi dezvoltarea de aplicaţii care ar putea deveni produse“, spune Delia Popa, marketing manager al filialei locale.

Quest Technologies Romånia a ajuns deja la 250 de angajaţi, dintre care 230, spune Popa, „sunt implicaţi în activităţi de dezvoltare software, testare şi consultanţă. Pånă la ora actuală, cifra de afaceri s-a realizat în totalitate din dezvoltarea de soluţii personalizate. Circa 83% din cifra de afaceri pe anul 2008 se va realiza din exporturi. În Romånia am derulat cu prioritate proiecte de implementare de ERP (enterprise resource planning, adică planificarea resurselor întreprinderii, n.r.) şi soluţii de busines intelligence.“

Dezechilibrul dintre exporturi şi vånzările de software pe piaţa locală s-ar putea atenua în curånd. „Din semnalele pe care le avem din piaţa romånească, apreciem că aplicaţiile de tipul managementul lanţului de aprovizionare/distribuţie reprezintă acum cererea majoră a firmelor cu obiect de activitate distribuţia sau producţia“, afirmă Popa. „Din perspectiva iQuest, stratul de companii romåneşti mici şi mijlocii care au depăşit masa critică a devenit relevant (important) în structura economiei.“ Optimismul celor de la iQuest ar trebui să le dea de gåndit dezvoltatorilor romåni de software: piaţa lor predilectă (companiile locale medii şi mici) ar putea fi, deci, atacată şi de giganţii Vestului. 

500 de milioane de euro a fost valoarea exporturilor romåneşti de produse şi servicii software în 2007, conform Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii

«Avantajele competitive ale Romåniei în outsourcingul de software se vor păstra încă 4-5 ani, apoi creşterile salariale vor fi probabil decisive.»
Delia Popa, marketing manager, iQuest Technologies

ERP, vedeta pietei

Un studiu al companiei Pierre Audoin Consultants de la sfårşitul anului trecut menţionează faptul că piaţa soluţiilor ERP (inclusiv cu serviciile aferente) a cunoscut o creştere accelerată datorită companiilor medii, cu 50-250 de salariaţi, de la un total de 100 de milioane de euro în 2006 la circa 120 de milioane de euro în 2007. „În perioada 2007-2011, cele mai importante creşteri medii sunt prognozate pentru sectorul bancar, cel de asigurări, administraţie publică (mai ales cea centrală, dar şi locală), retail & distribuţie şi industrie“, afirmă studiul. „În 2011, piaţa de ERP din Romånia este de aşteptat să treacă de 250 de milioane de euro, serviciile de implementare fiind principalul vector de creştere, urmate de mentenanţă.“