Datoriile cumulate ale celor mai mari 30 de companii producătoare de oţel au atins nivelul record de 150 de miliarde de dolari, a apreciat joi firma de consultanţă Ernst and Young (E&Y), care adaugă că măsurile guvernamentale de sprijinire a acestui sector nu vor fi eficiente decât dacă vor fi însoţite de o restructurare radicală a acestui sector, transmite Reuters.
Cu toate acestea, datoriile primelor 30 de companii sunt depăşite cu mult de datoriile industriei siderurgice chineze, estimate la aproximativ 500 de miliarde de dolari.
În raportul său, E&Y observă că marii producători de oţel au finanţat prin îndatorare lupta lor pentru o cotă de piaţă cât mai mare, astfel că în prezent unii dintre ei sunt în pragul falimentului, în timp ce producătorii chinezi de oţel şi-au majorat capacităţile de producţie cu aproximativ un miliard de tone după anul 2000 astfel că în prezent supracapacităţile mondiale se ridică la aproximativ 700 milioane de tone.
"Mulţi producători de oţel se confruntă cu probleme, iar unii dintre ei sunt în pragul falimentului", susţine analistul EY, Anjani Agrawal, adăugând că eforturile guvernamentale vor avea efect doar dacă industria siderurgică va avea un model de business viabil.
Supracapacităţile de producţie şi preţurile scăzute au determinat iniţiative precum discuţiile în vederea unei fuziuni între grupul german Thyssenkrupp şi cel indian Tata Steel. De asemenea, Thyssenkrupp, al 16-lea mare producător mondial de oţel, a anunţat vânzarea activelor sale imobiliare în ideea de a reduce raportul dintre datorii şi fonduri proprii de la 175% la finele lunii iunie la 150% la finele lunii septembrie.
ArcelorMittal, cel mai mare producător mondial de oţel, a decis să rezolve problema datoriilor printr-o majorare de capital de trei miliarde de dolari în primăvară. De asemenea, în luna aprilie ArcelorMittal a vândut o participaţie la grupul spaniol Gestamp pentru un miliard de dolari astfel că datoria sa a coborât la 12,7 miliarde de dolari la finele lunii iunie, de la 17,3 miliarde de dolari la finele primului trimestru.
La rândul său, China a promis că va reduce capacităţile siderurgice cu 45 milioane tone în acest an, dar în primele şapte luni a îndeplinit doar 47% din acest obiectiv. Europa şi SUA reproşează Chinei că îşi vinde oţelul excedentar la un preţ mai mic decât costul de producţie, ceea ce a determinat Washingtonul şi Bruxellesul să impună penalităţi pentru importurile de oţel din China.
Reprezentanţii industriei siderurgice europene susţin că firmele chineze ar trebui să fie responsabile pentru cea mai mare parte din procesul de restructurare, având în vedere datoriile lor enorme, adăugând însă că vor fi nevoie şi de alte măsuri pentru a asigura supravieţuirea sectorului.
SURSA: Agerpres