Cele mai importante firme din sectorul privat au reuşit să pareze consecinţele negative ale recesiunii în primul semestru, înregistrând profituri operaţionale în creştere. Al doilea semestru va fi, se pare, mai dificil. Dacă există vreun numitor comun al rezultatelor financiare din primul semestru al acestui an, acesta este creşterea profitului operaţional, coroborat cu micşorarea celui net. Pentru companiile din sectorul privat, majorarea rezultatului din exp
Cele mai importante firme din sectorul privat au reuşit să pareze consecinţele negative ale recesiunii în primul semestru, înregistrând profituri operaţionale în creştere. Al doilea semestru va fi, se pare, mai dificil.
Dacă există vreun numitor comun al rezultatelor financiare din primul semestru al acestui an, acesta este creşterea profitului operaţional, coroborat cu micşorarea celui net. Pentru companiile din sectorul privat, majorarea rezultatului din exploatare este o veste bună: înseamnă că afacerile merg bine chiar dacă economia îşi continuă recesiunea. Evident, vorbim despre companiile mari care şi-au prezentat deja rezultatele pe primele şase luni.
Situaţia e valabilă cu precădere în sectorul financiar, unde profitul operaţional a fost erodat puternic de provizioanele aferente creditelor neperformante. Acoperirea riscului generat de aceste împrumuturi a început de anul trecut, însă creşterea semnificativă a avut loc anul acesta. La nivelul întregului sistem, ponderea creditelor neperformante este de 6,43%, conform datelor BNR de la sfârşitul primului semestru, respectiv o valoare de 13,6 miliarde lei. În sectorul energetic, de unde vin câteva dintre cele mai mari companii din România, profitul a fost diminuat de pierderile financiare cauzate de curs sau de preţul internaţional al materiilor prime. Rezultatele au fost influenţate şi de majorarea unor taxe şi accize la începutul anului.
Cotaţii internaţionale favorabile
OMV Petrom, compania care a înregistrat anul trecut o valoare a vânzărilor consolidate de 16,09 miliarde lei, a reuşit în primul semestru o creştere de 14%, de la vânzări de 7,32 miliarde lei, în primele şase luni din 2009, până la 8,34 miliarde lei. Profitul operaţional s-a ridicat la 1,67 miliarde lei în prima parte a acestui an, de trei ori mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, de 539 milioane lei, şi mai mare chiar decât profitul aferent întregului an 2009, respectiv 1,62 miliarde lei.
Profitul net după plata intereselor minoritare a fost de 1,52 miliarde lei, faţă de 347 milioane lei în primul semestru din 2009. „Profitul a fost susţinut de evoluţia favorabilă a preţului internaţional al ţiţeiului şi de reducerea costurilor de producţie, însă volumul de vânzări a scăzut în linie cu piaţa“, spune Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom. Vânzările totale ale grupului, ca volum, au scăzut cu 16% în primul semestru, în timp ce piaţa s-a diminuat cu 13%, iar vânzările Petrom din România au fost mai mici cu 19%, în condiţiile unei micşorări a pieţei de 12%.
Reducerea vânzărilor nu i-a împiedicat însă pe cei de la Petrom să continue programul de investiţii şi de eficientizare a afacerilor. Austriecii au investit aproximativ două miliarde de lei în primele şase luni, cea mai mare parte ajungând în sectorul de explorare şi producţie (835 milioane lei) şi în cel de gaze şi energie electrică (862 milioane lei). „În perioada 2010-2012, avem programate investiţii de 750 milioane euro în sectorul de rafinare“, declară Neil Morgan, director executiv Rafinare. Petrom este şi cel mai mare contributor la bugetul statului, cu un total de 3,4 miliarde lei în primele şase luni.
O revenire surprinzătoare a profitului din prima parte a anului a avut loc la ArcelorMittal, care operează în România combinatele siderurgice de la Galaţi şi Hunedoara, două uzine de producţie ţevi şi conducte din oţel la Iaşi şi Roman, operatorul portuar Romportmet Galaţi şi ArcelorMittal Construction. După rezultatul negativ de 1,85 miliarde dolari din primul semestru al anului trecut, ArcelorMittal a obţinut un profit net de 2,38 miliarde dolari. Vânzările totale au urcat de la 30,3 miliarde dolari la 40,3 miliarde dolari, livrările de oţel urcând de la 32,9 milioane tone la 44,3 milioane tone.
Revenirea producţiei industriale din prima parte a anului, în special cea bazată pe export, nu a fost percepută de toată lumea. Uzinexport, spre exemplu, specializată în comercializarea utilajelor şi a echipamentelor industriale, a consemnat venituri totale de 14 milioane lei, de patru ori mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de un milion de lei, de zece ori mai mic.
Provizioanele mănâncă din profit
„Sistemul bancar din România a fost afectat de prelungirea recesiunii şi a înregistrat pierderi în prima jumătate a acestui an“, se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie la acordul stand-by semnat cu FMI şi citat de Mediafax. Aceasta nu a împiedicat însă principalele bănci din sistem să înregistreze profituri operaţionale în creştere. Banca Comercială Română, parte a Erste Group, a anunţat un profit net consolidat după plata impozitelor şi a intereselor minoritare de 488,5 milioane lei, în scădere cu 19,5% faţă de prima parte a anului trecut. Profitul operaţional al grupului a urcat însă cu 19,8%, la 1,63 miliarde lei, la un venit operaţional total de 2,43 miliarde lei, cu 8,1% mai mare decât în aceeaşi perioadă a lui 2009. Diminuarea profitului net a fost provocată în principal de costurile nete ale provizioanelor, care au crescut cu 24,5%, până la 974,7 milioane lei.
„Foarte probabil, condiţiile dificile de piaţă vor continua să-şi producă efectele şi în al doilea semestru din 2010, însă BCR este bine pregătită pentru a face faţă situaţiei“, spune Dominic Bruynseels, CEO al băncii. Situaţia este asemănătoare şi la Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale, a doua bancă din sistem după valoarea activelor. Venitul net bancar din primul semestru a fost de 1,75 miliarde lei, în creştere cu 7%, rezultatul brut din exploatare a fost de 1,07 miliarde lei, în urcare cu 16,1%, iar profitul net a fost de 367 milioane lei, în scădere cu 13,7%. „Prelungirea crizei economice se traduce, în mediul bancar, printr-un ritm scăzut al cererii de produse bancare şi un nivel ridicat al costului net al riscului“, spune Guy Poupet, director general al BRD. Costul net al riscului s-a ridicat la 628 milioane lei pentru BRD, mult peste cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, de 408 milioane lei.
Banca Transilvania, una dintre puţinele din sistem cu acţionariat majoritar autohton, a obţinut o creştere a veniturilor operaţionale de 27% şi un profit din exploatare de 390 milioane lei, cu 68% mai mare decât anul trecut. Profitul net însă a fost de doar 33 milioane lei, diminuat fiind de provizioanele în valoare de 330 milioane. Costul net al riscului a fost cu 49% mai mare decât în primele şase luni ale lui 2009.
Se poate observa că dimensiunea crizei economice afectează majoritatea companiilor din România. Dar diferenţa de management este vizibilă între societăţile mari, capabile să răspundă mai bine la criză, şi cele mici , unde au fost înregistrate sute de mii de închideri ale afacerilor în ultimul an şi jumătate.
Albalact Alba Iulia, unul dintre primii cinci producători de lapte din România, a reuşit să-şi majoreze cifra de afaceri cu 7,57%, în ciuda scăderii consumului. Astfel, Albalact a ajuns la o cifră de afaceri de 125,07 milioane lei şi un profit operaţional de 6,37 milioane lei, în creştere cu 2,56%, iar profitul net a scăzut cu 13,9%, până la 2,42 milioane lei. „Piaţa lactatelor trece printr-o perioadă foarte grea, marcată de o scădere dramatică a puterii de cumpărare, ceea ce determină o presiune mare pe preţuri“, spune Raul Ciurtin, preşedintele companiei care a lansat recent o nouă marcă de lapte, Rarăul.
Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom
Dominic Bruynseels, CEO al Băncii Comerciale Române
2,38 mld. dolari este profitul net obţinut de ArcelorMittal, operatorul Sidex Galaţi, la nivel internaţional în primul semestru, după pierderi de 1,85 mld. dolari în semestrul I 2009
Sectorul petrolier merge bine
Scăderi în telecomunicaţii
Pericol, dar rămânem pe profit
Serviciile medicale şi medicamentele au cerere