Celebrele dosare de corupţie precum ICA, Carom sau dosarul Transferurilor au adus un prejudiciu total de 140,5 milioane euro. Acum statul încearcă să recupereze cât mai mult din sechestrele impuse de instanţă. În primele şase luni din 2016 s-au recuperat 8,2 milioane de euro.
Celebrele dosare de corupţie în care vestiţi oameni de afaceri au primit condamnări definitive au adus la bugetul de stat sume nesemnificative, până anul trecut. De la 1 ianuarie 2016, ANAF a început vânzarea masivă a bunurilor sechestrate de instanţă, spune, într-un interviu acordat revistei Capital, Dragoş Doroş, preşedintele ANAF. Oficialul vorbeşte şi despre piedicile dar şi surprizele întâlnite în aplicarea procedurii de executare, în cazul marilor bogaţi.
În total, din cele 20 de mii de sentinţe, s-au strâns, în valorificare, în şase luni din 2016, 80 de milioane de lei. „Suma va fi cel puţin dublă până la finalul anului”, spune Doroş.
Capital: Care este procedura care duce la vânzarea bunurilor sechestrate sau confiscate în urma sentinţelor definitive?
Dragoş Doroş: Se începe urmărirea penală, se instituie sechestre, atunci se pun sechestrele. Se trimite dosarul în faza de judecată, unde se judecă un an, doi, poate mai mult. Şi atunci se mai pot lua măsuri asiguratorii. Apoi decizia definitivă vine la ANAF cu sechestre deja instituite. E posibil ca acea măsură să prevadă prejudiciu de un milion de lei, să zicem. Numai că s-ar putea ca sechestrul să fie de 100 de lei. Deci Fiscul trebuie să se concentreze pe valoarea sechestrului. Normal că îmi doresc să îi găsesc bunuri şi conturi inculpatului în cauză, în aşa fel încât să recuperez cât mai mult din prejudiciul de un milion de lei. Însă e greu de crezut că, dacă în faza de urmărire penală nu s-au găsit alte bunuri, să mai găsească ANAF.
Capital: Care este gradul de acoperire al sechestrelor?
Dragoş Doroş: Gradul de acoperire a sechestrelor, din cei 8 miliarde de lei care reprezintă valoarea prejudiciilor care au ajuns la noi în urma deciziilor definitive date de instanţe, este undeva sub 30%. Din aceşti 30%, e posibil ca valoarea estimată de parchete, pe bunurile pe care au pus sechestru, să fie una prea mare, sau ca astăzi acele bunuri să nu mai valorează nici 20% din ce s-a estimat iniţial. Mai mult, din totalul bunurilor sechestrate, constaţi că vandabile sunt 10%. Şi abia acum vorbim de bunurile pe care le putem valorifica. E un exemplu ca să înţelegeţi procedura. De ce sunt vandabile doar atât de puţine? Pentru că de exemplu, sunt multe imobile fără autorizaţii de construire. Legea nu ne permite să valoficăm astfel de bunuri. Nimeni nu ar cumpăra ceva ce nu are titlul de proprietate complet, corect şi aşa cum trebuie.
Capital: Şi ce s-a făcut, totuşi, până acum?
Dragoş Doroş: Noi creem şi premiere. Şi asta nu o spunem ca un motiv de laudă. Direcţia a fost creată în luna decembrie şi am pus accent pe crearea unei aplicaţii care va oferi o imagine clară asupra statusului valorificării pe fiecare dosar. Pe hârtie, a apărut decizia care spune că de la 1 ianuarie 2016 se formează această direcţie specială în cadrul ANAF. Această direcţie, care s-a format la Bucureşti, acum are în subordine şi serviciile din cele opt regionale, pe care până acum nu le avea. I-am dat o întindere naţională. În schema de personal înseamnă 150 de oameni care au început un document care are 20 de mii de sentinţe. Până anul trecut nu s-a executat aproape nimic. În acest moment, în primele şase luni, am ierarhizat sentinţele în funcţie de valoare şi în funcţie de cum şi cât de repede pot fi valorificate.
Capital: Ce sume au intrat în bugetul de stat din valorificare?
Dragoş Doroş: Faţă de anul trecut când nu s-a făcut aproape nimic, în acest moment, la iunie, am vândut de peste 80 de milioane de lei, din care la ANAF au rămas vreo 60 de milioane de lei pentru că diferenţa s-a dus pe garanţiile imobiliare pe care le aveau băncile şi aceste instituţii financiare au drept de preemţiune. Noi am identificat bunurile vandabile, le-am evaluat, le-am vândut. Ne raportăm la cifre: 0 lei faţă de 80 de milioane de lei zic ca e foarte bine. O să avem 160 de milioane până la finalul anului. Noi mai avem bunuri care sunt în procedură finală şi începem să le vindem în perioada imediat următoare. Pregătim o vânzare de 14 milioane de euro, din care 5 milioane de euro vor rămâne în vistieria statului.
Capital: Cum s-a organizat statul în acest proces de recuperare a prejudiciilor?
Dragoş Doroş: La nivelul statului român s-a înfiinţat încă o instituţie care e foarte importantă în acest proces, respectiv Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, care este în subordinea Ministerului Justiţiei. Instituţia e cea care face munca în procesul de urmărire penală, instanţă şi aşa mai departe. Ei sunt cei care pun sechestre. În momentul în care procesul s-a terminat şi există o hotărâre definitivă, ne trimit un set de documente cât mai complete, cu bunuri cât mai vandabile, cât mai reale, care să existe în realitate, şi noi începem să le valorificăm pe procedurile pe care le avem. ANAF s-a organizat şi are succese notabile. ANABI, sub Ministerul Justiţiei, s-a înfiinţat şi devine funcţională. Şi din acest moment avem o strategie naţională prin care cei care sunt inculpaţi în instanţă şi li se stabilesc prejudicii, statul îi urmăreşte şi scoate cât mai mulţi bani pentru recuperarea acelor prejudicii.
Capital: Cât s-a valorificat în cazul lui Dan Voiculescu?
Dragoş Doroş: În ce o priveşte Camelia Voiculescu, de exemplu, avem, din 29 de milioane de lei stabilite de instanţă, deja recuperate aproape 20 de milioane de lei. Şi în următoarele luni s-ar putea să recuperăm 100%. Imobilul din strada Zorileanu a fost vândut cu suma cu care a fost evaluat, respectiv 1 milion de euro. Vorbim de faimoasa casă în care era sediul Crescent. Mai avem de evaluat un apartament în strada Felix din Capitală, aparţinând tot familiei Voiculescu. Şi de acolo vom lua 70 de mii de euro. Mai avem imobilul din comuna Corbeanca, teren şi casă. Iniţial se ştia că e vorba doar de un teren, nu şi de casă. Şi acolo evaluarea e undeva la 2 milioane de euro. Vorbim de bunuri imobile deţinute de fiicele acestuia. În schimb, Dan Voiculescu nu are nimic pe numele lui, ştiţi foarte bine acest lucru. Am vândut pentru prima dată acţiuni. Vorbim de firma Sanagra deţinută tot de familia Voiculescu. Sediile Antenelor pe care noi le-am evaluat deocamdată nu le vindem pentru că mai aşteptăm o decizie a instanţei care să ne permită să încheiem evaluarea. Respectiv noi am făcut această evaluare, a fost contestată în instanţă şi aşteptăm să vedem decizia acum în toamnă. Odată ce o avem, intrăm cu ele în procedura de valorificare. Astăzi, paza ne costă, la cele trei imobile, fostele sedii ale Antenelor, 26 de mii de euro pe lună. Noi sperăm să le vindem până la iarnă.
Capital: Ce pierdici întâlniţi în valorificare?
Dragoş Doroş: Procedura insolvenţei ne suspendă toate executările. Un exemplu, la compania Prospecţiuni SA, deţinută de Ovidiu Tender, avem foarte multe sechestre instituite, a căror valoare este de sute de milioane de lei. Însă sunt suspendate pentru că firma este în insolvenţă. Insolvenţa are rolul ei în litigiile comerciale. Însă nu ar trebui să aibă efect în materie penală. Discutăm cu Ministerul Justiţiei pentru a găsi o soluţie prin care să modificăm actele legislative care ne împiedică să recuperăm aceste prejudicii. De exemplu, vrem ca, în legea insolvenţei, bunurile care sunt deja cu hotărâri definitive în instanţă să nu mai intre la suspendare pentru faptul că firma respectivă e în insolvenţă. Indiferent de această insolvenţă, respectivele bunuri sunt parte dintr-un prejudiciu care trebuie executat. Aşa că procedura de insolvenţă nu ar trebui să le includă. Acolo avem deja o decizie a statului român care este, prin instanţă, irevocabilă, definitivă şi executorie.
Capital: Ce se întâmplă cu inculpaţii ale căror bunuri nu acoperă prejudiciul?
Dragoş Doroş: Vom crea, în aproximativ trei luni, un biroul pentru cei insolvabili. Respectiv, în cazul acelor persoane de la care mai există prejudiciu de recuperat, dar nu mai deţin bunuri pe care statul să le valorifice, să îi monitorizăm periodic pentru a vedea dacă le mai intră ceva în patrimoniu.
Cât a recuperat statul
De la Marian Iancu
– Suma stabilită cu titlu de prejudiciu sechestru + confiscare: 88,9 mii lei
– Suma recuperată: 378 mii lei
– Suma rămasă: 88,6 mii lei
De la Dan Voiculescu
– Suma stabilită cu titlu de prejudiciu: 266,17 mil. lei
– Suma recuperată: 8,4 mil. lei
– Suma rămasă: 257,67 mil. lei
– Suma stabilit din confiscări rude: 41,7 mil. lei
– Recuperată din confiscări rude: 19,51 mil. lei
– Suma rămasă: 22,22 mil. lei
De la Ioan Becali
– Suma datorată din prejudiciu: 844.603 lei (nerecuperată)
– Suma datorată cu titlu de accesorii (penalităţi) la prejudiciu: 4,51 mil. lei (nerecuperată)
– Suma datorată cu titlu de confiscare: 17,13 mil. lei
Total: 22, 49 mil. lei (nerecuperat)
De la Victor Becali
– Suma datorată cu titlu de confiscare: 5,78 mil. lei
– Suma recuperată: 5,28 mil. lei
– Suma rămasă de recuperat: 500.000 lei
De la Mihai Stoica
– Suma datorată cu titlu de confiscare: 2.212.988 lei
– Suma recuperată: 8.838 lei.