In ultimii doi-patru ani, fondurile de investitii au curtat acest sector si au investit sume importante in liderii pietei. Primul investitor a fost Societe Generale Romania Fund care, in 1999, a cumparat pentru patru milioane USD 35% din tipografia Mega Press. Ulterior, au mai avut loc alte doua tranzactii importante. In 2001, fondul de investitii Baring Central European Fund cumpara pentru 5,8 milioane USD, 80% din actiunile Infopress, iar compania greaca Inform Lykos a achizitionat pachetul majoritar la societatea Euro Paper, restul actiunilor fiind impartit intre doua fonduri de investitii straine.
Investitorii au fost atrasi de ratele de profit ridicate si de potentialul de crestere. Aceasta era pusa pe seama extinderii lanturilor de retail, mari „consumatoare” de materiale promotionale, si a maririi bugetelor de publicitate, implicit, a pietei de reviste (prin aparitia de noi titluri) si ziare (cresterea tirajelor).
Ratele de profit nu mai sunt de 50% ca la sfarsitul anilor 90, insa previziunile vizand dezvoltarea sectorului s-au dovedit adevarate, inregistrandu-se o rata medie de crestere de aproximativ 10% pe an. si inca este loc de crestere, daca ne uitam la consumul de hartie pe cap de locuitor – mult mai redus decat in alte state vest- sau central-europene. In vreme ce in anul 2000 romanii au consumat, in medie, 20,7 kg de hartie, in Germania, acelasi indicator era de 233 kg, in Franta 193 kg, iar in Cehia, 83 kg.
Interesul investitorilor ramane de actualitate. Anul acesta sau la anul, vom asista la primul „exit” al unui fond de investitii. Este vorba de Societe Generale Romania Fund, care intentioneaza sa vanda pachetul detinut la Mega Press. Deja s-au aratat interesati investitori din Germania, Turcia, Grecia, Franta, dar si fonduri de investitii cu prezenta regionala.
„Vom vinde nu doar pachetul de 35% detinut de Societe Generale Romania Fund, ci exact cat va considera potentialul investitor necesar”, spune Sorin Penes, presedintele Mega Press si, totodata, detinatorul pachetului majoritar de actiuni (65%). „Compania este evaluata la circa 17-18 milioane USD”, adauga Penes. In 2002, grupul a inregistrat o cifra de afaceri de 11,4 milioane USD, in crestere cu 27% fata de anul anterior. Pentru viitor, Mega Press intentioneaza sa, obtina o structura echilibrata a cifrei de afaceri, in special prin cresterea ponderii detinute de activitatea de imprimare a materialelor promotionale: de la 10-15% cat este acum, pana la 30-35% din total. Pentru a compensa scaderea marjelor din activitatea de tipar, societatea intentioneaza sa dezvolte si partea de editura care, acum, reprezinta 20% din vanzari.
Tiparirea materialelor promotionale este sectorul pietei care a inregistrat cele mai mari cresteri anuale (15-25%), totalizand in 2001 circa 26-30 milioane USD. Cresterile vor continua, o data cu dezvoltarea lanturilor de retail. Aceasta este o tendinta pe care o intrevad si cei de la Infopress, liderul pietei.
Primele 50 de tipografii detin doua treimi din piata
In prezent, productia de brosuri pentru retele de magazine reprezinta 40% din cifra de afaceri a Infopress, restul veniturilor provenind din tiparirea de reviste (40%), carte (11%) si materiale publicitare (10%).
„Contractele cu lanturile de retail au si avantajul recuperarii mai rapide a banilor, neexistand ca in cazul tiparirii de ziare si reviste dependenta de difuzare”, explica Tatiana Divrician, directoarea biroului din Bucuresti al Infopress. Daca in 2001 compania a avut o cifra de afaceri de 12 milioane USD, in 2002, aceasta a avut o crestere estimata de 50%, datorata, in primul rand, investitiilor in utilaje noi, precum rotativa Rotoman.
Retehnologizarea tipografiei a inceput din 2001, cand fondul de investitii Baring Central European Fund a cumparat, in schimbul a 5,8 milioane USD, 80% din actiunile companiei. La aceasta investitie s-a adaugat o finantare bancara de 4,2 milioane USD, injectia de capital ridicandu-se astfel la 10 milioane USD.
Un alt actor important pe piata este compania detinuta de grupul elen Inform Lykos. Compania nu concureaza cu grupurile anterior amintite, intrucat tipareste doar formulare tipizate, nu si reviste, ziare, carti sau materiale promotionale. In 2002, Inform Lykos a vandut de aproximativ 15,1 milioane USD.
Ca valoare, cel mai mare sector al pietei este cel al tiparirii de reviste si ziare, unde in 2001 s-au invartit circa 32-34 milioane USD. Totusi, acesta nu a prezentat o dinamica deosebita. „Principala cauza este puterea de cumparare redusa a romanilor. In vreme ce materiile prime si utilajele folosite au aceleasi costuri ca in Vest, pretul de vanzare al produselor pe piata romaneasca este de trei ori mai mic”, explica Dan Raceanu, director executiv la Imprimeriile Media Pro, companie cu vanzari de 10 milioane USD. „Tirajele ziarelor tiparite in Ungaria sau Polonia sunt mult mai mari decat la noi”, completeaza Flavian Dragan, directorul tipografiei Fed, care realizeaza 70% din venituri din productia de presa.
Pe langa marii jucatori, pe piata se mai afla inca 1.600 de companii care au ca obiect de activitate tipariturile. Dintre acestea, peste 80% sunt companii mici si, totodata, primele 50 de tipografii detin aproximativ doua treimi din intreaga piata.
Topul tipografiilor
Companie Cifra de afaceri
2002 (mil. USD)
Infopress 18
Mega Press 11,4
Imprimeriile Media Pro 10
Fed Print 9
Nota: Inform Lykos are venituri de 15,1 milioane USD, insa tipareste doar tipizate, neconcurand cu tipografiile din top profilate pe productia de ziare, reviste, carte si materiale comerciale.
