Un studiu recent, realizat de Institutul de cercetare de piata GfK Rominia i luna septembrie pentru primul semestru al anului 2000, dezvaluie modul i care rominii obisnuiesc sa-si faca cumparaturile. De la iceput trebuie spus faptul ca respectivul studiu a cercetat consumatorii, iar cifrele se bazeaza pe consumul casnic. Nu intra, deci, i calcul consumul i restaurante, cafenele etc.
Fata de anul trecut nu s-au produs modificari majore i ceea ce priveste locul din care rominii obisnuiesc sa cumpere. Cea mai mare pondere este i continuare detinuta de buticuri, 41% din cheltuielile pentru bunuri de larg consum idreptindu-se catre astfel de comercianti. Spre deosebire de chiosc care este o ghereta i care clientul nu poate sa intre, fiind servit „la gemulet”, buticul este un magazin de mici dimensiuni care permite accesul cumparatorilor iauntru. Din punctul de vedere al cheltuielilor gospodariilor, buticurile detin cea mai mare pondere i zona rurala. Ceea ce este de iteles avind i vedere ca i sate nu exista piete (taranii produc pentru autoconsum), angrouri, supermarket-uri sau magazine universale. Singura forma de comert care avea sanse de dezvoltare pentru o comunitate mica era magazinul amplasat la poarta.
Lucrurile se schimba daca privim catre obisnuintele de consum i orase: cu cit creste dimensiunea localitatii, cu atit ponderea buticurilor se diminueaza, i favoarea altor forme de comert. Vinzatorii stradali atrag 19% din banii cheltuiti pe bunuri de larg consum i orasele cu populatie itre 50.000 si 150.000 locuitori, i timp ce i orasele cu pina la 350.000 locuitori magazinele universale concentreaza 18% din cheltuieli.
Cheltuielile pentru sapun au scazut cu 15%
Bucurestiul este un caz separat, pentru ca aici este zona i care s-au dezvoltat supermarket-urile, ceea ce justifica procentajul de 10% detinut de acestea.
Daca analizam rezultatele aceluiasi studiu dupa virsta „doamnei casei”, adica a femeii care conduce gospodaria, se poate spune ca, aproape majoritatea femeilor prefera sa cumpere de la butic. Supermarket-urile nu au succes pentru aceasta categorie de cumparatori. Doar femeile cu virste cuprinse itre 30 si 39 ani cumpara mai des de la supermarket (4% din cheltuielile facute de acestea pentru bunuri de larg consum se orienteaza catre astfel de magazine).
„in ultimul an, nu s-au iregistrat miscari importante din punctul de vedere al locului de unde sunt cumparate bunurile de larg consum”, spune Andi Dumitrescu, directorul departamentului Cercetare la GfK Romania. O mica schimbare se poate observa la nivel national. Daca, anul trecut, Bucurestiul concentra 10% din populatia tarii si 15% din totalul cheltuielilor pentru produsele mentionate, acum, cu aceeasi pondere i totalul populatiei concentreaza 12% din cheltuieli. Explicatia sta i faptul ca, anul trecut, consumul era foarte redus i restul tarii. Acum tinde sa creasca la nivel national mai repede decit i Bucuresti. Revirimentul nu este, isa, extraordinar. „Fata de anul 1998, scaderea consumului de produse de larg consum este foarte abrupta. si acum, pentru unele produse, continua”, comenteaza Andi Dumitrescu. Este cazul margarinei si al uleiului, al cheltuielilor pentru sampon (reducere cu 21% fata de primul semestru al anului 1999) sau pentru sapun (reducere cu 14,5%). Aceeasi este situatia pentru consumul de cafea boabe si cafea instant. in ceea ce priveste cheltuielile pentru toate produsele de acest fel, studiul realizat de GfK a aratat ca 25% din gospodariile din Rominia concentreaza 50% din cheltuieli.
Dupa zona i care se situeaza consumatorii, se poate spune ca sudul tarii este cel mai interesant pentru comert. Astfel, i Muntenia si Dobrogea se afla un sfert din gospodariile din Rominia si aici se fac 26% din cheltuieli. Majoritatea lor se concentreaza isa catre magazinele tip butic, urmatorul procent fiind detinut de vinzatorii stradali si magazinele alimentare, cu 10 si, respectiv, 9%.
Un leu din zece se cheltuie la supermarket
Situatia este diferita i Bucuresti, unde se itilnesc toate tipurile de comert, cu procente mai echilibrate. Catre magazinele universale se idreapta doar 1% dintre consumatori, mult mai putin decit i restul tarii, dar aici 10% din cheltuieli se idreapta catre supermarket-uri. Pietele si comertul stradal ocupa ica un loc important i preferintele cumparatorilor bucuresteni. 18% din totalul cheltuielilor pentru bunuri de larg consum se realizeaza aici. Doar i orasele mici se mai atinge acest procent de cheltuieli i piete si pe strada. Probabil ca, pentru Bucuresti, s-a petrecut o schimbare notabila dupa decizia primarului Traian Basescu de a reglementa comertul stradal.
Dl Dumitrescu este de parere ca, lucrurile se vor schimba, Bucurestiul fiind orasul care da tonul. Pe termen mediu, i doi-trei ani, este de asteptat ca ponderea buticurilor, a chioscurilor si a vinzatorilor stradali sa scada i favoarea supermaket-urilor. „in Cehia si Ungaria, comertul la parterul blocurilor a disparut deja. Marile retele internationale si-au anuntat deja intentia de dezvoltare i Rominia pentru urmatorii doi sau trei ani”, precizeaza Andi Dumitrescu.
Interesant este faptul ca, la nivel national, gospodariile rurale concentreaza 45% din gospodarii si 38% din cheltuieli. Pot exista mai multe explicatii pentru aceasta stare de fapt. Prima ar fi aceea ca satele sunt zone mai sarace. A doua este legata, asa cum aminteam, de faptul ca multe dintre familiile din mediul rural produc i gospodarie alimentele, legumele si fructele de care au nevoie, asa ca nu apeleaza la magazine. Reteaua comerciala este, de regula, slab dezvoltata, tocmai din cauza ca cererea este scazuta.
in urmatoarea perioada de timp, dezvoltarea retelei de centre angro, asa cum este Metro, si a celei de supermagazine (Billa, Mega Image) va schimba multe i repartizarea cheltuielilor pe categorii de centre de vinzare. Ideea de a cumpara totul dintr-un singur loc a prins destul de repede i Capitala. Cumparatorii icep sa acuze din ce i ce mai des lipsa de diversitate a produselor din comertul rominesc, ceea ce va da un atu marilor magazine. in acelasi timp, investitiile mari si costurile de operare mai ridicate i cazul supermarket-urilor decit i cazul unui chiosc sunt, i acest moment, probleme care dau avantaje micilor comercianti, acestia putind afisa preturi mai reduse.