Fondurile suverane de investiţii sunt entităţi deţinute de stat care gestionează surplusurile din balanţele de plăţi, operaţiunile valutare, veniturile din privatizări sau încasările rezultate din exportul de resurse. Trei dintre cei mai mari zece astfel de investitori au ajuns şi în România, cu precădere în ultimul an, prin plasamente în valoare totală de peste 380 mil. euro. Chiar dacă suma este infimă comparativ cu valoarea activelor pe care le administrează, prezenţa lor pe piaţa locală transmite un semnal de stabilitate economică care are ca efect atragerea altor investitori de calibru.
Fondurile suverane nu sunt singurele vehicule prin care străinii îşi măresc veniturile în România. Numai anul trecut, cele mai mari fonduri de pensii din Canada, Africa de Sud, Danemarca şi Polonia au făcute plasamente imobiliare de sute de milioane de euro în România, asta în timp ce banii de pensii ai românilor ajung în titluri de stat şi depozite bancare, deoarece investiţiile imobiliare sunt interzise la nivel local.
CITITI SI Străinii îşi măresc pensia cu imobiliare româneşti. Pentru noi e ilegal
În plină criză, între anii 2008 şi 2012, activele fondurilor suverane au crescut cu 59,1%, pentru a ajunge în această primăvară la o valoare totală de circa 7.400 mld. dolari, potrivit Sovereign Wealth Fund Institute. Pentru o imagine mai clară, valoarea activelor celor peste 80 de fonduri suverane funcţionale la nivel global este aproape cât economia Japoniei şi a Germaniei puse la un loc.
Cel mai mare fond suveran din lume, Gouvernment Pension Fund Global (GPFG), care gestionează veniturile suplimentare obţinute din exploatările petroliere ale statului norvegian, este singurul care a intrat direct pe piaţa românească, prin achiziţia de titluri de stat şi acţiuni la firme locale. Ceilalţi doi giganţi, adică cele mai mari fonduri suverane din China şi Singapore, au ajuns în România prin achiziţia unor platforme imobiliare răspândite la nivel european.
„Vedem investiţii în platforme imobiliare româneşti din partea unor fonduri chinezeşti sau singaporeze, care ar fi scos România dintr-o tranzacţie mai mare acum ceva timp. Proprietăţile din România au fost acumulate în grupuri şi integrate în platforme europene. România reprezintă deja o componentă importantă în tranzacţiile globale“, a declarat Andrei Văcaru, associate director în cadrul departamentului de Capital Markets al companiei de consultanţă imobiliară JLL Romania.
Proprietăţile româneşti sunt atractive şi pentru randamentul superior pe care o astfel de investiţie îl poate aduce comparativ cu alte pieţe din Europa. Spre exemplu, imobilele din Berlin se tranzacţionează astăzi la randamente sub pragul atins în timpul boom-ului imobiliar din 2007, în timp ce la Bucureşti se vând cu un randament de 7,5%, nivel aflat exact la mijlocul dintre minimul atins în criză şi maximul din perioada de vârf a pieţei.
La începutul lunii trecute, România a făcut parte din cea mai mare tranzacţie imobiliară din lume. Fondul suveran al statului chinez China Investment Corporation (CIC) a cumpărat de la fondul american Blackstone spaţiile de depozitare acumulate prin Logicor la nivel european. Preţul vânzării a fost de 12,25 mld. euro.
Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, a intrat în România anul trecut, când, prin platforma Logicor, a cumpărat toate parcurile logistice deţinute de austriecii de la Immofinanz. Printre acestea s-au regăsit şi patru hale logistice din Ploieşti, Timişoara, Mogoşoaia şi Pantelimon, plus peste 100 hectare de teren dedicat construcţiei de depozite. Preţul plătit de Blackstone doar pentru produsele româneşti a fost estimat la circa 48 mil. euro.
Blackstone a început să acumuleze proprietăţi logistice în 2012, motivat de aşteptările că magazinele online vor creşte exponenţial cererea de spaţii de depozitare. Din acelaşi raţionament, investitorii au plasat aproape 25 mld. euro în astfel de proprietăţi numai anul trecut şi doar la nivel european.
Fondată în 2007 ca o companie de stat menită să ajute China să aducă venituri suplimentare rezervelor sale valutare, CIC administrează acum active de peste 800 mld. dolari, inclusiv 200 mld. dolari în investiţii din afara ţării.
CITIŢI ŞI România, parte a celei mai mari tranzacţii imobiliare din lume. Statul chinez a cumpărat
Extindere agresivă
Din februarie 2015, când P3 a cumpărat parcul logistic denumit acum P3 Bucharest, s-au mai construit trei depozite noi pentru Carrefour şi Altex, pe lângă cele opt existente la momentul achiziţiei. Anul acesta, P3 are în plan construcţia a alte trei depozite, care vor ridica investiţiile locale ale companiei la circa 235 mil. euro.
Blake Horsley, directorul P3 în România, spune că planul companiei este acela de a avea câteva parcuri logistice noi de circa 100.000 – 150.000 mp. Anul acesta, managerul speră să facă pasul şi spre alte oraşe din ţară, printre care enumeră Timişoara şi Cluj-Napoca, orizontul maxim de timp până la ieşirea în afara Bucureştiului fiind setat la următorii doi ani.
CITIŢI ŞI Fondul suveran al statului Singapore începe investiţii masive în România prin P3
Silviana Petre Badea, managing director al JLL Romania, consideră intrarea celor două fonduri suverane pe sectorul industrial al pieţei imobiliare o pură întâmplare, acestea profitând de existenţa la vânzare a unor platforme suficient de mari.
„Noi am încercat să convingem fonduri suverane să investească în piaţa imobiliară locală direct, dar nu vor. Portofoliile imobiliare ale companiilor CTP, WDP şi Alinso (extinse la nivel regional n.red.) ar putea să reprezinte interes pentru astfel de investitori“, adaugă ea.
Bani din petrol
La rândul său, fondul suveran GPFG a realizat până acum plasamente de peste 157 mil. dolari pe piaţa românească. Fondul a fost înfiinţat în 1990 de către Norvegia pentru a creşte valoarea banilor obţinuţi din exploatările petroliere ale statului. Fondul este gestionat de Banca Centrală a Norvegiei în numele Ministerului de Finanţe.
Unul dintre motivele pentru care norvegienii au decis să înfiinţeze acest fond de investiţii este bazat pe resursele petroliere limitate ale statului. Guvernul Norvegian estimează că, dacă păstrează ritmul actual de exploatare a resurselor sale petroliere, procesul va mai dura doar 60 de ani.
CITIŢI ŞI Cel mai mare fond din lume, deţinut de un stat, investeşte banii polulaţiei în România
Programul de guvernare al PSD prevede şi înfiinţarea primului fond suveran românesc. De altfel, „blocarea“ acestui proiect a fost şi unul dintre argumentele care au stat la baza căderii Guvernului Grindeanu. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) ar urma să fie format, în principal, din companii de stat. Pe listă firmelor care vor participa la capitalizarea fondului se află Loteria Română, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Telekom România, OMV Petrom, Electrica, E.ON sau Engie. Valoarea acestui fond ar urma să depăşească 10 mld. euro, potrivit programului de guvernare PSD. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende aduse de companiile din portofoliu, precum şi de veniturile din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzare de active neperformante pentru a construi spitale, fabrici, autostrăzi şi căi ferate rapide.
„Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 mld. lei“, se precizează în documentul citat.
Silviana Petre Badea vede înfiinţarea unui fond suveran al României ca fiind propice, atât timp cât este făcut cu responsabilitate. „Grija managerilor unui astfel de fond trebuie să fie încasări versus risc. S-ar putea opta chiar şi pentru investiţii în afara ţării. Dacă achiziţionezi o clădire de birouri cu un randament de 4% în Germania ar putea fi o soluţie bună“, menţionează managerul JLL.
Considerat periculos de unii politicieni pentru că banii s-ar putea aloca fără discernământ, fondul suveran al României este încă la stadiul de proiect.
