China a reușit ca, dintr-o țară cu venituri mici în 1999 și, până în 2010 să atingă statutul de țară cu venituri medii superioare, o poziție pe care continuă să o dețină. De asemenea, India, care era o țară cu venituri mici în urmă cu două decenii, a devenit o țară cu venituri medii, determinată de creșterea economică rapidă.
Marile puteri ale lumii sunt și cele mai bogate țări
Pentru clasificarea veniturilor țărilor, Banca Mondială a folosit VNB pe cap de locuitor, care include toate veniturile obținute de rezidenții și întreprinderile unei țări, atât pe plan intern, cât și în străinătate. Pentru anul 2025, clasificarea utilizează VNB pe cap de locuitor.
În prezent, 86 de țări sunt considerate țări cu venituri mari, reprezentând 39,4% din ponderea țărilor din întreaga lume.
Defalcarea țărilor după clasificarea veniturilor
Din 2000, această pondere a crescut considerabil, de la 25,4% din totalul global. În Europa, țările din fostul bloc de Est, Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au trecut în categoria țărilor cu venituri mari, susținute de reformele pieței și de creșterea veniturilor.
Între timp, Chile și Uruguay au ajuns la statutul de țări cu venituri ridicate, determinate de un boom al mărfurilor din anii 2000 și de creșterea PIB-ului pe cap de locuitor. Chile este cel mai mare producător de cupru din lume și al doilea cel mai mare producător de litiu.
În Asia, creșterea economică a Coreei de Sud a rezultat din exporturile vaste către China și din specializarea în industrii-cheie. În ultimii 25 de ani, a fost printre puținele țări din regiune care au depășit „capcana veniturilor medii”.
În ansamblu, 42,9% dintre țările din America Latină și Caraibe au venituri mari, mai ales în țările insulare.
În Orientul Mijlociu, națiunile bogate în petrol, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au unul dintre cele mai mari PIB pe cap de locuitor din regiune. În special, Arabia Saudită a apărut ca prima economie de un trilion de dolari din regiune alimentată de rezerve masive de petrol și inițiative guvernamentale.
Prin comparație, Africa Subsahariană și Asia de Sud au cea mai mică pondere a țărilor bogate, dar în 2024, Africa Subsahariană a găzduit nouă dintre primele 20 de economii cu cea mai rapidă creștere, inclusiv Niger, Senegal și Libia.
Măsuri superficiale ale ”eficienței economice”
La sfârșitul anului 2023, Banca Mondială a clasificat țările cu venituri medii ca economii care au un venit național brut (VNB) pe cap de locuitor cuprins între 1.136 USD și 13.845 USD. În cadrul grupului, țările pot fi clasificate în continuare ca țări cu venituri medii inferioare (VNB pe cap de locuitor de la 1.136 USD la 4.465 USD) și țări cu venituri medii superioare (VNB pe cap de locuitor de la 4.466 USD la 13.845 USD).
Astăzi, aproximativ 75% din populația globală trăiește în țări cu venituri medii, inclusiv aproximativ 66% dintre persoanele care trăiesc în sărăcie extremă, potrivit raportului Băncii Mondiale. Țările cu venituri medii, adaugă raportul BM, sunt responsabile pentru producția economică globală. În prezent, există 108 țări, inclusiv economii majore precum China, Brazilia, Turcia și India, blocate în „capcana veniturilor medii”, potrivit Băncii Mondiale.
Raportul Băncii Mondiale descrie „capcana veniturilor medii” ca o situație în care țările cu venituri medii se confruntă cu probleme legate de creșterea economică, competiția salarială și inovarea și se bazează pe „politici bazate pe măsuri superficiale ale eficienței economice”. Circumstanțele, adaugă raportul, fac țările cu venituri medii „mai predispuse la încetinirile premature ale dezvoltării”.
