Scumpirile au atins cote alarmante în Italia, Spania, Franța și Germania, ceea ce a intensificat o dilemă a Băncii Centrale Europene (BCE), care trebuie să evite să sufoce creșterea economică europeană.

În Italia, inflația a atins 7%, iar în Franța prețurile bunurilor materiale s-au scumpit cu 5,1%, scumpirea fiind cauzată de scumpirea combustibililor și gazelor naturale.

Scumpirile actuale, împreună cu tarifele enorme din Germania și Spania, sugerează că inflația din zona euro, ce urmează să fie comunicată pe 1 aprilie, va depăși 7%, potrivit BCE, relatează agenția de presă Reuters.

În prezent, piața forței de muncă din Europa este puternic afectată, ceea ce sugerează presiuni subiacente asupra prețurilor actuale. Șomajul din zona euro a scăzut la un nivel minim record de 6,8% în februarie, conform datelor prezentate joi, iar BCE preconizează o nouă scădere a numărului de șomeri europeni.

De asemenea, conflictul militar dintre Ucraina și Rusia determine scumpirea prețurilor la unele produse alimentare de bază.

„Impresia mea este că creșterea în primul trimestru al acestui an… va fi ușor pozitivă, vom avea o creștere foarte scăzută. În al doilea trimestru al anului, impresia mea este că creșterea va fi în jur de (aproximativ) zero”, a spus vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, joi, 31 martie.

„Ar trebui, de asemenea, să fim pe deplin pregătiți să ne revizuim în mod corespunzător setările politicii noastre monetare dacă șocul prețurilor la energie și războiul dintre Rusia și Ucraina ar duce la o deteriorare semnificativă a perspectivelor macroeconomice”, a completat Philip Lane, economistul-șef al BCE, cerând să fim pregătiți fie să relaxăm, fie să înăsprim politica actuală.

Momentan, însă, economiile BERD au înregistrat o expansiune de 6,6% în 2021, după ce s-au contractat cu 2,6% în 2020, odată cu eliminarea restricțiilor sanitare împotriva COVID-19 și cu revenirea la activitățile zilnice pre-pandemice.

BERD estimează că economia românească va crește cu 4,2% în 2023

În prezent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anticipează o încetinere a economiei europene de 1,7% în 2022, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu estimările din noiembrie 2021.

Potrivit BERD, conflictul militar dintre Rusia și Ucraina a avut un impact profund asupra economiei europene și a economiei globale. În 2023, însă, BERD anticipează o creștere economică accelerată de până la 5 %.

Momentan, estimările respective sunt supuse unui grad imens de incertitudini economice, inclusiv riscuri majore pentru o scădere considerabilă, dacă conflictul militar din Ucraina se intensifică sau dacă exporturile de gaze naturale sau de alte produse de bază din Rusia vor fi restricționate.

După ce a izbucnit războiul în Ucraina, economia mondială s-a confruntat cu cel mai mare șoc de aprovizionare de la începutul anilor 70, susține BERD.

Rusia și Ucraina furnizează majoritatea produselor de bază, de la energie la metale și de la alimente la îngrășăminte. Prețurile produselor alimentare, petrolului, gazelor naturale și metalelor s-au scumpit brusc deoarece piețele europene au anticipat o reducere majoră a exporturilor din Ucraina, Belarus și Rusia.

Penuria de mărfuri rusești a început să se răsfrângă asupra lanțurilor de aprovizionare

Presiunile inflaționiste au fost mai mari în economiile cu venituri mai mici, unde produsele alimentare de bază și energia reprezintă o pondere mai mare în consum.

Economiile cu venituri mai mici au înregistrat o deteriorarea a balanței de cont curent, precum și a balanțelor fiscale în cazurile în care guvernele au intervenit pentru subvenționarea alimentelor.

Economiile nord-africane și Libanul au fost deosebit de expuse la reducerea ofertei mondiale de grâu, notează BERD. În plus, economiile din Europa Centrală sunt strâns integrate în lanțurile de aprovizionare cu Ucraina.

Din cauza lipsei livrărilor de piese din Ucraina, o serie de fabrici de automobile au fost nevoite să suspende parțial sau total producția și să caute furnizori alternativi pe măsură ce ostilitățile s-au intensificat.

De asemenea, Europa a fost martora celei mai mari deplasări forțate de persoane de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, cu fluxuri majore de refugiați în Ungaria, Moldova, Polonia, Republica Slovacă și alte economii. Dacă istoria Europei este o călăuză, migranții relativ calificați din Ucraina ar putea oferi un impuls pentru Europa, care îmbătrânește rapid.

Pe termen scurt, însă, economiile beneficiare se confruntă cu presiuni fiscale și provocări administrative pe măsură ce își extind oferta de școlarizare, locuințe și asistență medicală. În urma invaziei, o serie de economii, în special din Europa Centrală și din statele baltice, au anunțat obiective mai mari pentru cheltuielile militare în anii următori, ceea ce a contribuit și mai mult la creșterea cheltuielilor fiscale.