Educaţia solidă, experienţa bogată în multinaţionale şi interesul pentru antreprenoriat îi fac pe români candidaţii ideali ai MBA-urilor de top. Pentru tinerii care doresc să studieze într-una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, veştile sunt foarte bune. Reprezentanţii programelor de MBA din Marea Britanie, Spania şi SUA vor să recruteze mai mulţi studenţi din România.
Reprezentanţii a 30 dintre cele mai bune şcoli de afaceri din lume s-au întâlnit, recent, într-un hotel select din centrul Londrei. Motivul? Au dorit să transmită Europei de Est, prin vocile jurnaliştilor invitaţi, reprezentând cele mai importante publicaţii din regiune, că uşile instituţiilor pe care le conduc sunt larg deschise studenţilor din ţările fostului bloc comunist. „Am dori să avem mai mulţi studenţi din România în programul nostru de Master în Administrarea Afacerilor“, a declarat pentru revista Capital Clare Fisher, directorul de relaţii publice al şcolii de afaceri de la Oxford.
Acelaşi mesaj a fost transmis şi de universităţile nord-americane. „Anul acesta, am avut trei studenţi din România. Suntem interesaţi să aducem cât mai multe persoane de valoare în şcoala noastră. La admitere, nu stabilim un număr maxim de studenţi în funcţie de regiune sau de ţară, aşa că există destul potenţial pentru a creşte numărul de studenţi din România“, spune Mae Jennifer Shores, director-adjunct al Biroului de admiteri de la Wharton.
În ultimii ani, interesul est-europenilor pentru cele mai bune programe de MBA din lume a sporit în mod constant. Dacă la acest factor adăugăm şi creşterea economică importantă din regiunea noastră, este de înţeles de ce universităţile prestigioase se uită cu interes la candidaţii din Europa de Est.
„Şcoala noastră a trimis în ultimul timp din ce în ce mai mulţi reprezentanţi în Europa de Est pentru a recruta studenţi de valoare şi pentru a înţelege mai bine sistemele de educaţie din zonă“, spune Seda Mansour, prodecan de admitere la şcoala de afaceri a universităţii Stanford. În prezent, la MBA-ul respectivei universităţi mai puţin de 4% dintre studenţi provin din Europa Centrală, de Est şi din Asia Centrală.
Dar de ce cele mai bune şcoli de afaceri din lume îşi doresc mai mulţi români? „Candidaţii români au o educaţie foarte solidă, vorbesc mai multe limbi străine, au o experienţă de muncă foarte bună în multinaţionalele din România şi au un interes puternic pentru antreprenoriat, un punct forte al şcolii noastre“, spune Félix Valdivieso, director de comunicare al Instituto de Empresa din Spania. În plus, oficialii şcolii din Madrid apreciază că economia românească se va dezvolta foarte rapid în anii următori şi că va fi nevoie de manageri educaţi la cele mai înalte standarde internaţionale.
Dar nu numai candidaţii concurează pentru a intra într-o universitate de top. Şi şcolile se luptă între ele pentru atragerea celor mai buni studenţi. Iar în contextul economic actual, candidaţii apreciază programele care le oferă o expunere globală şi care au studenţi din toată lumea. Aceasta le permite să îşi facă relaţii în mai multe ţări şi le îmbogăţeşte experienţa de viaţă în timpul MBA-ului.
De exemplu, London Business School se mândreşte cu diversitatea studenţilor pe care a reuşit să îi atragă în campus. „Programul nostru de MBA este cu adevărat internaţional. Pentru promoţia care va absolvi în 2008, avem 310 studenţi de 52 de naţionalităţi.
Peste 85% dintre aceştia provin din afara Angliei şi numai 27% din restul Europei“, afirmă Monica Fiumara, reprezentantul de comunicare al London Business School. „Este foarte important pentru noi să avem un număr consistent de studenţi din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, acordăm o importanţă specială atragerii de candidaţi din noile state membre ale UE“, adaugă Monica Fiumara. „Pentru că vin dintr-o ţară care se învecinează la vest cu Ungaria şi Serbia, cu Ucraina şi Moldova la nord-est şi cu Bulgaria la sud, românii aduc în clasă o perspectivă economică, politică şi istorică rară“, consideră Mae Jennifer Shores. „Această perspectivă este întărită de poziţia României ca al şaptelea stat în UE în funcţie de numărul de locuitori şi al nouălea în funcţie de suprafaţă“, adaugă oficialul şcolii Wharton.
Şi reprezentanta universităţii Stanford afirmă că existenţa unui număr mai mare de români în program este benefică. „Tinerii care au fost implicaţi în transformările fără precedent din Europa de Est au ajutat ca discuţiile din clasă, despre schimbările economice din diferite părţi ale lumii, să fie mai bogate şi mai interactive“, afirmă Seda Mansour.
Şcolile de afaceri nu au realizat un profil al candidatului ideal, pentru că atunci când analizează un dosar de admitere se uită la un număr mare de factori. Acestea caută însă candidaţi care să facă faţă cu succes programei riguroase şi care au potenţial să îşi găsească la absolvire cele mai bune locuri de muncă din lume. „Avem nevoie de candidaţi din România care au experienţă de lideri în orice industrie, care au capacitatea să exceleze într-un program academic, care au abilităţi de comunicare şi interpersonale foarte bune şi care doresc să aibă o contribuţie pozitivă în societate“, conchide Julie Strong, director-adjunct de admiteri la şcoala de afaceri de la Massachusetts Institute of Technology.
La programul de MBA de la Stanford, anul trecut au fost primite 4.800 de dosare de înscriere şi au fost admişi 378 de studenţi. Dintre aceştia, 37% sunt internaţionali. Universitatea garantează, tuturor celor admişi, finanţare în funcţie de nevoi, sub formă de burse sau împrumuturi bancare.
Ce conţine dosarul?
Majoritatea şcolilor de afaceri cer candidaţilor să susţină examenul GMAT (Graduate Management Admission Test). Având în vedere că aplicanţii vin din ţări diferite, cu sisteme de educaţie diferite, acest test este principala modalitate de a compara candidaţii folosind aceeaşi scală.
Un alt test solicitat este TOEFL (Test of English as a Foreign Language). Acesta este necesar numai candidaţilor care nu au studiat la o universitate în limba engleză şi care nu au locuit într-o ţara în care limba oficială este engleza.
Dosarul mai conţine un CURRICULUM VITAE, o scrisoare de motivaţie, foile matricole şi diplomele facultăţilor absolvite anterior. De asemenea, trebuie să conţină mai multe eseuri. Temele eseurilor sunt date de universităţi. Scopul acestora este de a cunoaşte mai bine realizările candidatului, motivaţia, abilităţile şi personalitatea acestuia.
În funcţie de politica universităţii, candidaţii mai pot fi supuşi unui interviu. Acesta poate fi susţinut în campus sau prin telefon.
