Candidata Marine Le Pen, ajunsă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, unde-l va înfrunta pe 24 aprilie pe actualul preşedinte Emmanuel Macron, și-a prezentat ideile de politică externă. Ea doreşte să reformeze Uniunea Europeană din interior, dar nu să iasă din aceasta, notează Diário de Notícias (Portugalia).
O relație mai apropiată între NATO și Rusia (după încheierea războiului din Ucraina), părăsirea comandamentului militar integrat al Alianței Nord-Atlantice, menținând mereu angajamentul față de articolul 5 privind apărarea reciprocă, accentul pus pe o „Alianță Europeană a Națiunilor” în locul unei Uniuni Europene (UE) care nu respectă „suveranitatea popoarelor” sau încetarea cooperării strategice cu Germania în domeniul apărării.
Marine Le Pen continuă să fie criticată pentru apropierea de Vladimir Putin
Acestea sunt doar câteva dintre planurile lui Marine Le Pen pentru politica externă a Franței, dacă va fi aleasă președinte în al doilea tur de scrutin din 24 aprilie, în care se confruntă cu Emmanuel Macron.
Candidata Rassemblement National (fostul Front Național) a prezentat ieri, într-o conferință de presă, principalele puncte ale politicii sale externe. Evenimentul a fost întrerupt pentru scurt timp, când o protestatară a ridicat o fotografie în formă de inimă a întâlnirii lui Le Pen cu președintele rus, Vladimir Putin, înainte de alegerile din 2017.
Femeia a fost rapid scoasă afară din sală de agenţii de pază. În afara clădirii, militanții SOS Rasism au scandat „Putin asasin” și „Le Pen complice” înaintea conferinței de presă. Legăturile din trecut ale candidatei de extremă-dreapta cu președintele rus au fost unul dintre argumentele folosite împotriva ei, mai ales de la începutul războiului, potrivit Diário de Notícias.
Le Pen pledează pentru o apropiere între NATO și Rusia, după încheierea războiului din Ucraina
Întrebată de ziarişti, Le Pen a afirmat că face obiectul unui proces „nedrept”, susținând că în pozițiile pe care le-a adoptat a apărat mereu „interesul Franței”. Candidata a reiterat faptul că până la începutul războiului susţinea că este în interesul francez să apropie Rusia de Europa și să împiedice o „alianță strânsă” între Moscova și Beijing.
„Acest lucru este în interesul Franței și al Europei, dar cred că şi al SUA, care nu au vreun interes să vadă apariţia unei relații chino-ruse”, a precizat aceasta.
La sfârșitul războiului, Le Pen pledează pentru o apropiere între NATO și Rusia. „Ar trebui să ne întrebăm asupra rolului alianței după dispariţia Tratatului de la Varșovia”, a afirmat aceasta, referindu-se la alianța militară condusă de Moscova care cuprindea națiunile din blocul sovietic.
În ceea ce privește rolul Franței în Alianța Nord-Atlantică, Le Pen doreşte să părăsească din nou comandamentul militar integrat (lucru care s-a întâmplat deja între 1966 și 2009), fără a renunța la articolul 5 din tratatul de securitate colectivă.
„Nu voi plasa trupele noastre sub o comandă integrată a NATO, nici sub o viitoare comandă europeană”, a arătat aceasta, punând accentul pe plasarea intereselor franceze înaintea intereselor globale.
Marine Le Pen îşi doreşte ca UE să devină o „Alianță Europeană a Națiunilor”
În ceea ce privește UE, după ce Macron declarase în ajun că al doilea tur este un „referendum asupra Europei”, Le Pen a reiterat faptul că nu susţine un „Frexit” – ieșirea Franței din UE în stilul celor întâmplate cu Regatul Unit.
Cu toate acestea, ea doreşte să „reformeze UE din interior” și să scape cât mai mult posibil de birocrația de la Bruxelles.
Ea doreşte să „salveze Europa”, transformând UE într-o „Alianță Europeană a Națiunilor”.
În ceea ce privește axa franco-germană, care a marcat politica europeană, aceasta a afirmat că nu manifestă vreo ostilitate față de Berlin, dar admite că există „interese divergente” și, printre altele, va pune capăt susținerii revendicării germane de a deţine un loc permanent în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.