Marinescu (BNR): Fondurile Europene, esențiale pentru dezvoltarea economică
Atragerea și utilizarea completă a fondurilor europene rămâne o prioritate majoră pentru Banca Națională a României, având un impact considerabil asupra prognozelor economice și politicii monetare. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a subliniat importanța maximă a acestor fonduri, care reprezintă, în prezent, principala sursă de finanțare pentru investițiile de amploare în economie.
Provocările economice și necesitatea unui efort național pentru absorbția fondurilor
„Avem în față un parcurs complex marcat de provocarea de a reuși să menținem echilibrul între obiectivele verzi, aferente tranziției energetice, și obiectivele de securitate energetică și economică, cele care vizează protejarea consumatorilor vulnerabili și asigurarea competitivității industriale.
Totodată, tabloul macroeconomic rămâne dominat și în acest an de multiple riscuri și incertitudini, atât interne cât și externe. Acestea îndeamnă deopotrivă la prudență în planul politicilor publice și la eforturi susținute spre a beneficia de oportunități de dezvoltare precum cele oferite de fondurile europene.
Din perspectiva BNR, una dintre evoluțiile atent monitorizate, dată fiind influența semnificativă asupra prognozelor economice și conduitei de politică monetară, este atragerea și utilizarea fondurilor europene integral și la timp. Fondurile europene sunt, în contextul actual, sursa decisivă de finanțare a unor investiții majore în economie, iar dumneavoastră, reprezentanți ai mediului de afaceri, știți foarte bine acest lucru.
La momentul de față, orice întârziere suplimentară va atenua impactul pozitiv anticipat, motiv pentru care considerăm că avem nevoie de un efort național susținut în absorbția fondurilor europene”, a declarat Marinescu într-un discurs susținut la conferința Tendințe Economice 2025.
Potrivit viceguvernatorului BNR, orice întârziere în absorbția acestora ar putea submina obiectivele economice și ar reduce impactul pozitiv anticipat de autoritățile economice. În acest context, România se află într-un parcurs complex, unde trebuie să mențină un echilibru între obiectivele de tranziție verde și securitatea economică și energetică, fără a neglija protecția consumatorilor vulnerabili și competitivitatea industrială.
Marinescu a reiterat că, în ciuda provocărilor legate de tranziția energetică și riscurile externe, fondurile europene sunt acum esențiale pentru sustenabilitatea economiei românești.
Scăderea inflației și riscurile economice interne și externe
Viceguvernatorul BNR a vorbit și despre evoluțiile macroeconomice din România, menționând că, în acest moment, țara noastră se află într-o perioadă de ajustări economice controlate.
„În anul 2024 creșterea economică a fost una sub așteptări, de doar 0,9%. În acest context, deficitul bugetar a depășit 8,6% din PIB și rămâne una dintre cele mai interesante probleme economice ale României. În tandem, deficitul de cont curent s-a amplificat cu aproape două puncte procentuale din PIB, ceea ce indică, totuși, politici economice aflate pe contrasens cu criteriile de sustenabilitate macroeconomică. Vestea bună, inclusiv pentru noi la Banca Națională, este că nu mai suntem în punctul în care doar discutăm despre exigențele reformelor, deoarece primii pași au fost deja făcuți la începutul acestui an. Măsurile fiscal-bugetare recent adoptate și prioritățile de reformă administrativă anunțată în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare exprimă angajamentul ferm al decidenților privind refacerea sustenabilității finanțelor publice și a echilibrelor economice”, a spus Marinescu.
Totuși, el a subliniat că există o serie de incertitudini interne și externe care pot influența aceste prognoze și care adaugă riscuri la scenariile economice.
În ceea ce privește performanțele economice din 2024, viceguvernatorul BNR a constatat că acestea au fost sub așteptările analiștilor, cu o creștere economică de doar 0,9%. De asemenea, deficitul bugetar a depășit 8,6% din PIB, iar deficitul de cont curent a crescut cu aproape două puncte procentuale din PIB, ceea ce sugerează politici economice care sunt în contradicție cu principiile de sustenabilitate macroeconomică. Aceste evoluții sunt, potrivit lui Marinescu, printre cele mai mari provocări cu care se confruntă România în acest moment.
Măsurile fiscal-bugetare recent adoptate și prioritățile de reformă administrativă sunt semne clare ale angajamentului autorităților de a refacerea sustenabilității finanțelor publice și de a readuce echilibrele economice în parametri normali.
