Declaraţia lui Mario Draghi vine după ce rata anuală a inflaţiei în eurozonă a continuat să scadă în luna decembrie 2014, ajungând la minus 0,2%, mult sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE.
Aceasta este prima scădere a inflaţiei în teritoriul negativ înregistrată de zona euro după luna octombrie 2009. Dacă această tendinţă se va prelungi, zona euro va intra într-o perioadă de deflaţie.
'Inflaţia ar urma să rămână la un nivel foarte scăzut sau chiar în teritoriul negativ în următoarele luni. Un astfel de nivel scăzut al inflaţiei nu poate fi evitat pe termen scurt, ţinând cont de declinul semnificativ al ţiţeiului, şi estimăm că în următoarele luni nu va avea loc o corecţie semnificativă', a declarat şeful BCE.
Măsurile de politică monetară anunţate de BCE şi posibila majorare graduală a preţului la ţiţei vor duce la o creştere graduală a ratei inflaţiei spre sfârşitul lui 2015 şi în 2016, a explicat Draghi.
Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor – mult sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.
Banca Central Europeană a confirmat lansarea unor măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 miliarde de euro menite să prevină stagnarea economiei zonei euro.
Preşedintele Băncii Central Europene, Mario Draghi, a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.
Suma raportată de Mario Draghi este mai ridicată decât se aşteptau pieţele – 50 miliarde de euro – iar după anunţarea detaliilor planului BCE bursele europene au urcat, iar euro s-a depreciat la 1,568 dolari. Şi randamentele obligaţiunilor guvernamentale portugheze, spaniole şi italiene pe zece ani au înregistrat scăderi record.
Prin acest program, cele 19 bănci centrale din zona euro vor prelua o parte din riscurile legate de achiziţionarea de către BCE a obligaţiunilor guvernamentale.
Ţările aflate sub programe de asistenţă financiară, cum ar fi Grecia şi Cipru, vor fi incluse în programul de stimulare al BCE dar cu anumite condiţii, a anunţat Mario Draghi.
Declaraţia sa vine în contextul în care Parlamentul grec şi-a anunţat dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor parlamentare anticipate în care stânga radicală SYRIZA este dată favorită în sondaje. Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro.
De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice, care sufocă economia Greciei.
SURSA: Agerpres
