La începutul acestei luni, Fundația Calea Victoriei, prin contribuția istoricului Adrian Majuru, organiza evenimentul „Cabaret, teatru, cinema în vechiul București“. Prilej de a ne aminti că printre localurile dragi bucureștenilor din perioada interbelică se numărau și cabaretele, denumite prețios «Alhambra» ori, cum altfel, «Moulin Rouge».
Potrivit reprezentanților fundației, în acea vreme, cabaretele deveniseră cuiburi de spionaj internaţional şi mijloc de racolare a fetelor frumoase, care, sub masca unui spectacol de varieteu, aveau şi alte misiuni. Bucureştiul de azi a pierdut cultura veritabilă a cabaretului de calitate. Divertismentul s-a furişat după 1947 în sălile de teatru, uşor de manevrat ideologic, iar apoi, în cinematograf, adevărat mijloc de reformatare ideologico-culturală a noilor generaţii de după 1950.
Ce formă a luat cabaretul, în România contemporană? Pe scurt, de kitsch, ceea ce nu e neapărat de blamat, ținând cont că în fiecare epocă localurile de acest gen au fost considerate furnicare de pierzanie și decadență.
Cabaret mai mult cu numele
Prin urmare, în Bucureștiul de astăzi, titulatura de cabaret se mai regăsește în cazul unor trupe de gen, cum este Fiesta Cabaret, care participă la diverse evenimente private și care se prezintă astfel: „Oferim artiști pentru organizarea evenimentelor tale muzicale și îți punem la dispozitie scenă, sonorizare, lumini, artificii, baloane, lasere, videoproiectoare, mașini de fum și orice alte efecte speciale precum confetti, fum greu, zăpadă carbonică, foc etc.). „Există, de asemenea, câteva localuri care au împrumutat titulatura de „cabaret“ fără a avea neapărat legătură cu accepția originală a termenului. Între acestea, Cabaret Events Hall, din cadrul complexului Pescariu, și fostul club Cabaret din Centrul Vechi, acum reintitulat Soho, ambele din București.
Cabaret à la secolul XXI
Iar săptămâna trecută a avut loc în lumea mondenă, cu ceva tam tam, lansarea WoW Cabaret. Tot în Capitală, dar la o adresă neașteptată: Floreasca 169, aceeași la care se află Floreasca Business Park, complexul în care își au sediile companii precum Oracle sau Xerox. La o primă vedere, clubul se încadrează în categoria Bamboo/Fratelli; clientela și prețurile sunt cam aceleași, diferența fiind făcută de spectacolele de dans. De altfel, potrivit unui reprezentant al clubului, WoW a și apelat la Bamboo pentru promovare, „pentru că sunt cei mai buni.“
Proprietarul World of Wonders (de unde și acronimul WoW) este Luciano Sultan, un cunoscut al vieții de noapte bucureștene. Spune că decizia de a deschide clubul a venit după ce a lucrat ani buni „în cadrul unor trupe și evenimente de anvergură din Ibiza și multe alte locuri ale lumii. Ținând cont că în lume există șapte minuni, am vrut ca a opta să fie în București“. Cu o capacitate de patru sute de persoane, clubul va fi deschis doar de miercuri până sâmbătă, în fiecare seară urmând să aibă loc petreceri tematice. Show-urilor de cabaret le va fi rezervată doar ziua de miercuri.
„Românii nu au apetit pentru acest gen, însă eu sper să le schimb această viziune“, spune Luciano, care ține să sublinieze că se ocupă atât de coregrafia spectacolelor, cât și de trupa de dans și de DJ-ii locului.