Depunerea adeverinței de acord global conduce la sporirea veniturilor pensionarilor. Acest document trebuie înregistrat la Casa de Pensii corespunzătoare persoanei în cauză.
Ce este adeverința de acord global, documentul care crește pensiile românilor
Ce este adeverința de acord global? Potrivit Codului Muncii, aprobat prin Legea nr. 3 publicată în Buletinul Oficial nr. 50 din 8 iunie 1950, plata pentru munca prestată se va realiza, începând cu acel moment, fie în funcție de durata acesteia, fie în conformitate cu un acord sau pe bază de lucrare la bucată.
În cadrul sistemului de plată periodică, compensația pentru munca desfășurată va fi acordată în funcție de perioada de timp lucrată, respectiv lunar, zilnic sau pe oră. În sistemul periodic de salarizare lunară, remunerația va fi calculată exclusiv pe baza lunii calendaristice, indiferent de numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.
”Aceste calcule se vor face din oficiu, se va face acea calculare mare unde se vor așeza acele principii de care am vorbit până acum.
Este foarte important că vom face acea calculare pentru toți cetățenii, cu toate documentele care sunt, și după vom intra în etapa a doua, cu acele sporuri cu caracter nepermanent, unde putem introduce și acordul global care nu a fost luat în calcul.
Deci lucrurile curg de la sine, oamenii nu vor fi nevoiți să se deplaseze la Casele de Pensii, să îi purtăm pe drumuri degeaba”, spunea fostul Ministru al Muncii, Marius Budăi, la Antena 3.
”Pensionarii trebuie să îl depună din proprie inițiativă!” a mai spus fostul ministru.
Valoarea retribuției va fi stabilită prin împărțirea salariului
În cadrul sistemului periodic de salarizare pe zi, salariul va fi calculat în funcție de numărul de zile lucrate în decursul unei luni.
Valoarea retribuției pentru unitatea de acord sau pentru lucrarea la bucată va fi stabilită prin împărțirea salariului din indicatorul tarifar fixat pentru o perioadă specifică, în categoria profesională corespunzătoare, la norma de muncă definită pentru același interval de timp.
Pentru timpul necesar lucrărilor pregătitoare în vederea desfășurării activității conform acordului, angajații vor primi o compensație ale cărei detalii vor fi stabilite pentru fiecare categorie profesională în parte.
Înainte de adoptarea Codului Muncii, decretul nr. 118/1949, care reglementa sistemele de salarizare în funcție de cantitatea și calitatea muncii, publicat în Buletinul Oficial nr. 9 din 18 martie 1949, consacra la articolul 1 că „salarizarea muncitorilor calificați, necalificați și a meșterilor din diversele domenii, de la industrii și construcții la transporturi, comunicații și servicii publice, atât în sectorul public, cât și privat, se va realiza conform regimului stabilit în acest decret”.
De asemenea, la articolul 5 se specifica că „în întreprinderile și instituțiile publice enumerate la articolul 1 se va implementa sistemul de muncă în acord, bazat pe norme de timp sau pe norme de producție, oriunde este fezabil”.
În plus, prin articolul 11 s-a consolidat, o dată pentru totdeauna, dreptul salariaților la sporuri salariale pentru munca desfășurată în condiții neobișnuite.
Domeniile în care există acordul global
Acest sistem de muncă în acord a fost implementat imediat în aceeași perioadă în domenii precum montarea conductelor pentru transportul gazelor sau progresiv în exploatările de fier și în operațiile de descărcare, manipulare și încărcare în porturi.
Reglementările privind modul de plată a salariilor muncitorilor și funcționarilor au fost suplimentate de Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 1284/1949. Cei implicați în construcții au beneficiat de prevederile HCM nr. 332/1950, în timp ce angajaților din rețeaua comercială a sectorului socialist li s-a aplicat Decretul Ministerial (D M) nr. 1167/1951.
Normele de muncă și salarizare pentru cadrele didactice au fost publicate conform HCM nr. 387/1956, iar angajarea muncitorilor agricoli sezonieri în gospodăriile agricole de stat (IAS-uri) s-a reglementat conform HCM nr. 728/1956. Extinderea HCM nr. 899/1956 a avut loc în toate unitățile comerciale, iar un spor de pericol a fost acordat personalului unităților de construcții și montaj prin HCM nr. 419/1957. Creșterea salariilor muncitorilor, cadrele didactice, personalului medical și administrativ a fost dispusă prin Hotărârea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr. 473.
Acordul global a fost de asemenea implementat și în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 568 din 28 mai 1973, publicată în Buletinul Oficial nr. 74, în unitățile agricole de stat. Referitor la sporuri și alte stimulente, acestea au fost subiectul mai multor acte normative, după cum urmează: Prin HCM nr. 1772/1956 s-a aprobat salarizarea muncitorilor care activau în sectorul vegetal, zootehnic și mecanic din unitățile agricole de stat. De asemenea, prin HCM nr. 1279/1956 s-a luat în considerare îmbunătățirea sistemului de salarizare a muncitorilor care lucrau în întreținerea și exploatarea uzinelor, rețelelor și stațiilor electrice.