Revista Capital a vorbit cu peste 30 de reprezentanţi ai mediului de afaceri despre noul Guvern, despre măsurile economice adoptate sau anunţate şi despre modul în care o să performeze afacerile în care sunt implicaţi. Citiţi răspunsurile lor într-o serie de interviuri individuale pe capital.ro.

 Capital: Care credeţi că va fi impactul creşterii salariului minim şi cum va afecta sectorul pe care activaţi?
 Marius Ghenea: În ceea ce priveşte impactul creşterii salariului minim, cred că acesta va fi unul evident pozitiv pentru cei care sunt salarizaţi la nivelul cel mai scăzut în piaţa forţei de muncă din ţară, iar în mod indirect, un impact pozitiv va fi resimţit şi de cererea de consum din România, care va fi stimulată suplimentar. În ceea ce priveşte angajatorii, impactul negativ va fi resimţit în principal de companiile care au mulţi angajaţi salarizaţi la nivelul minim sau aproape de nivelul minim. Companiile în care sunt implicat sunt din zona de IT şi tehnologie, unde salariile sunt semnificativ peste nivelul minim pe economie, dar este în acelaşi timp o zonă unde nu dorim să vedem taxare suplimentară la veniturile mai mari obţinute de specialiştii IT sau de alţi angajaţi cu înaltă specializare, deoarece ar însemna un factor suplimentar de centrifugare pentru aceştia, ei ar putea pleca în număr şi mai mare în străinătate, accentuând criza resurselor umane cu înalta pregătire din România.
 
Capital: Ce aşteptări aveţi de la noul Guvern?
M.G: Cred ca noul guvern are o oportunitate extraordinară de a beneficia de valul creşterii economice a României din ultimii ani şi mai ales din 2016 (care ar trebui să continue în 2017 la un nivel asemănător) astfel încât să poată livra o combinaţie de măsuri sociale (măriri la salariile foarte mici şi la pensii, diverse reduceri de impozite şi taxe pentru segmentele cu venituri mici) şi măsuri liberale (încurajarea şi stimularea afacerilor antreprenoriale în România). Să sperăm că vor reuşi, chiar dacă sunt mulţi cei care spun ca nu poţi să le faci pe ambele în acelaşi timp şi ca probabil, cu un guvern dominat de PSD, abordarea va fi mai curând una socială decât una legată de dezvoltarea afacerilor şi susţinerea business-ului romanesc.
 
Capital: Enumeraţi 5 priorităţi pe care le consideraţi necesare sectorului în care activitaţi şi care ar trebui implementate în decursul acestui an?
M.G: Pe zona de investiţii în IT şi tehnologie, unde activez, priorităţile ar fi, în opinia mea, legate de i) lansarea de programe cu fonduri europene în special pe zona de capital de risc pentru companii inovative româneşti (un astfel de program a fost lansat chiar înainte de Crăciun pe partea de seed şi accelelare, în valoare de cca. 40 milioane de euro, dar astfel de programe ar trebui continuate şi de altele la nivel de venture-capital), ii) finalizarea şi flexibilizarea normelor pentru legislaţia business-angel, iii) garantarea unui cadru fiscal stabil şi predictibil pentru antreprenorii români, în condiţiile în care deja se vorbeşte despre modificări legate de impozitarea suplimentară a salariilor mari şi de alte iniţiative care ar putea inhiba dezvoltarea mai ales la companiile cu valoare adăugată mare, care spre exemplu exportă software original în întreaga lume, generând creştere economică şi creştere semnificativă a productivităţii economice în România, iv) o modificare rapidă a mix-ului de specializări în sistemul educaţional din România orientate către specializări moderne cum ar fi cele din domeniul IT, deoarece sistemul educaţional trebuie să pregătească specialişti pentru următoarele câteva zeci de ani, nu pentru mileniul trecut (România este a treia ţără în UE ca procent din PIB generat de indusria IT, dar în acelaşi timp a rămas una dintre ultimele ţări în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT din total populaţie) şi v) aplicarea sau elaborarea unor norme clare de aplicare a noii legislaţii cu privire la stock-options pentru SRL-uri, măsură luată deja in 2016, dar despre care nu este încă foarte clar cum se aplică (e o măsura care ar putea motiva angajaţii din companiile cu creştere rapidă şi valoare adăugată mare, dincolo de motivaţia directă salarială).
 
Capital: Cum estimaţi ca va evolua businessul pe care îl conduceţi/controlaţi în acest an?
M.G: La companiile în care investim cu fondul de venture-capital 3TS Catalyst România, am proiectat bugete în creştere pentru 2017, faţă de 2016, cu minim 50%, iar la anumite companii early-stage, creşterile de venituri bugetate sunt de peste 100%. Trebuie însă precizat că majoritatea companiilor din portofoiu au vânzări globale, nu au activitatea principală pe piaţa din România, astfel încât creşterile prognozate nu sunt legate de creşterea economiei româneşti, în timp ce costurile sunt în general estimate în funcţie de estimările de creşteri salariale şi în general estimările de creşteri de costuri din România, în 2017.
 
Capital: Vi se pare ameninţată stabilitatea financiara a României prin aplicarea noului pachet de măsuri anunţat de Guvern?
M.G: Nu, pentru moment mi se pare mai curând o polemică de natură politică post-electorala, în realitate nu ştim în prezent care va fi bugetul pentru acest an, însă desigur ne-am dori să aflăm cât mai repede care este bugetul final al României pentru 2017. Oportunităţile cele mai importante pentru creştere în 2017 sunt în continuare legate de fondurile europene (care au avut un nivel foarte slab in 2016, însă poate 2017 vine cu intrări mai mari, în compensare), consumul intern (care are potenţial mare de creştere, în continuare şi care trebuie să crească în continuare!) şi oportunităţi suplimentare de export, care încă nu au fost fructificate în totalitate (deşi ar trebui poate menţionat că exporturile sunt acum la cel mai înalt nivel din istoria României). În ceea ce priveşte deficitele, cel bugetar ar trebui să fie ceva mai mare ca să permită dezvoltarea României (3% este un palier arbitrar care nu ar trebui să se aplice tuturor ţărilor în mod fill-down, în opinia mea) iar deficitul de cont curent poate fi în continuare acoperit din combinaţia de investiţii străine directe (deşi acestea au scăzut în mod inevitabil, în lipsa unor alte posibile privatizări importante), remitenţe de la românii din străinăte şi, evident, cât mai multe intrări pe fonduri europene.