Piața criptomonedelor este un subiect din ce în ce mai actual, iar instituțiile acordă, cel puțin la nivel teoretic, o atenție sporită acestui subiect. Deși domeniul crypto este unul gândit și proiectat ca descentralizat, fără intermediari, există o nevoie acută de reglementări.

Cu cine ține BNR?

”Aceste reglementări vin din două mari direcții: juridic și fiscal. Unul dintre organismele care influențează direct și indirect lumea cypto este Banca Națională a României care a publicat până în prezent mai multe comunicate de presă în care a semnalat riscurile legate de tranzacționarea de criptomonede. Acest lucru a condus la o atitudine anti-criptomonede a băncilor comerciale care închid frecvent conturi ale clienților care tranzacționeză astfel de asseturi”, a declarat Marius Morra, în exclusivitate pentru Capital.

CEO-ul TOKERO nu poate fi bănuit că nu știe mediul în care operează, așa că obsevațiile sale sunt foarte pertinente. ”Un lucru pe care noi, cei din lumea crypto, îl considerăm abuziv mai ales când clienții sunt unii extrem de serioși, din clase de risc scăzute și care pot prezenta în mod foarte transparent sursa și dovada fondurilor. Singura bancă din România auto-proclamată crypto-friendly este Libra Bank dar doar în limita a 50.000 Ron pe lună și doar pentru persoane fizice. Deși la una dintre ultimele apariții,

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că nu a interzis oficial sau neoficial băncilor să lucreze cu clienți din lumea crypto, băncile refuză în continuare să deschidă conturi pentru orice business legat de acest domeniu”, mai spune, mâhnit CEO-ul TOKERO.

Cadrul legislativ existent

Primul pas important către reglementarea crypto a fost cel legat de impozitare. În România, tranzacțiile cu criptomonede au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute în acest fel. Din acel moment s-a înțeles că domeniul crypto nu este nici pe departe unul ilegal așa cum mulți ar fi putut lăsa să se creadă.

Deasemenea, se  încearcă transpunerea a tot mai multe directive europene în legislația națională. Legea nr. 207/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 stabileşte cu exactitate care sunt instrumentele de plată fără numerar, instrumentele de plată electronice, monedele electronice şi monedele virtuale. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 720.

”Deoarece schimburile de criptomonede nu sunt reglementate de legea română,  nu există în prezent nicio autoritate de supraveghere atribuită cu un control eficient al acestor aspecte specific. În acest moment, singurele autorități publice posibile care controlează astfel de entități sunt autoritățile fiscale, în scopul verificării acurateței contabilității și a declarațiilor de venit”, punctează Marius Morra.

Cine beneficiază în urma reglementărilor

Beneficiile reglementării pieței crypto ar fi în favoarea tuturor, investitorii ar ști cu siguranță ca domeniul este „safe”, sigur, pot să-și retragă profiturile în bănci oricând doresc și pe de altă parte ar fi benefic pentru stat care încasează mai multe taxe și impozite.

”La nivel de marketing de țară, personal mi se pare că au un câștig enorm de capital de imagine statele crypto și tech friendly astfel că am avea de câștigat atât la nivel macro, de țară cât și micro, la nivel de individ”, mai spune Morra.