Consumul de ciment s-a redus cu circa 50% faţă de perioada de vârf atinsă în 2008, până la circa 340 kg pe cap de locuitor. Producătorii lucrează la 60% din capacitate şi încă se mai aşteaptă la o scădere de 5% şi în acest an. Salvarea ar putea-o aduce proiectele de infrastructură, zonă în care, dacă ar exista un volum anual de investiţii de circa 2,5 mld. euro, s-ar putea instala o stare de normalitate.
Markus Wirth este directorul general al Holcim România şi membru în Consiliul Investitorilor Străini din România. Acesta va fi înlocuit din funcţia executivă de la Holcim din 31 martie şi va rămâne preşedinte al Consiliul de Administraţie al companiei.
Capital: Majoritatea companiilor de construcţii pariază pe infrastructură, ca fiind segmentul care va trage în sus piaţa construcţiilor în acest an. Credeţi că aceste proiecte, susţinute de autorităţile publice, vor fi îndeajuns pentru a pune piaţa pe un trend pozitiv?
Markus Wirth: Dezvoltarea infrastructurii a devenit mai activă, din punctul meu de vedere. Un semn clar este situaţia coridorului IV. În permanenţă încerc să aflu dacă aceste proiecte, pentru coridorul IV- pentru că sunt mai multe, avansează după cum au fost definite. Ministerul a anunţat că această conexiune de transport este prioritară pentru Guvern şi sunt optimist că termenele vor fi respectate, bineînţeles cu unele întârzieri de câteva săptămâni, dar nu în sensul suspendării lucrărilor. Cu siguranţă că acest proiect va avea o contribuţie importantă la revenirea industriei construcţiilor, însă nu avem nevoie doar de infrastructură, ci şi de construcţia de locuinţe, de spaţii comerciale şi de distribuţie.
Capital: Guvernul a promis un program de investiţii de 7 mld. euro în acest an, din care o parte însemnată să fie atrasă de zona construcţiilor. Ce volum de investiţii consideraţi că ar fi necesar pentru ca piaţa construcţiilor să se îmbunătăţească?
Markus Wirth: Nu vă pot da o cifră în ceea ce priveşte volumul de investiţii necesar pentru piaţa locuinţelor, dar în ceea ce priveşte infrastructura ar trebui să fie 2-2,5 mld. euro pe an pentru a avea un nivel normal, la care se adaugă investiţiile imobiliare. Cifra pe infrastructură a fost acceptată şi de Consiliul Investitorilor Străini (CIS) şi a fost calculat şi impactul asupra Produsului Intern Brut şi asupra pieţei muncii. Un miliard de euro investiţie în infrastructura rutieră ar crea circa 30.000 de locuri de muncă pe an. La fiecare om implicat direct în aceste proiecte se adaugă alţi trei din domenii conexe.
Capital: Consideraţi că pe o piaţă susţinută de lucrări de întreţinere şi reparaţii şi nu de construcţii noi este posibil să ai o creştere a industriei cimentului în acest an?
Markus Wirth: Dacă nu vom avea investiţii în construcţii civile şi în infrastructură, doar cu lucrările de mentenanţă am rămâne la un nivel, poate, sub cel la care suntem acum. Avem exemplul anului trecut, când am furnizat ciment la multe proiecte private de mici dimensiuni, începute de oameni care nu şi-au cheltuit banii în perioada de boom. Au avut o contribuţie importantă în afacerile noastre şi nu vrem să pierdem aceste proiecte, însă, pentru a aduce industria construcţiilor la un nivel similar cu cel de acum 2-3 ani, cu siguranţă avem nevoie şi de proiecte noi.
Capital: Dacă în 2008, consumul de ciment a atins nivelul maxim, de 600 kg pe cap de locuitor, la ce nivel ne situăm astăzi? Care este media la nivel European?
Markus Wirth: În prezent suntem la circa 340 kg pe cap de locuitor, iar în ceea ce priveşte media europeană este foarte interesant. În Germania şi Franţa, consumul este de circa 600-700 kg pe cap de locuitor, în Italia şi Grecia a trecut de 1.000 kg pe cap de locuitor, dar în aceste ţări se fac o serie de lucrări din ciment. Dacă vorbim de o ţară ca România, care necesită dezvoltare, consumul ar trebuie să fie în jur de 700-750 kg per capita.
Capital: Cum va influenţa preţul petrolului şi al gazului evoluţia preţului la ciment? Vă aşteptaţi la creşteri de preţ în acest an?
Capital: La ce capacitate lucrează Holcim România în prezent?
Markus Wirth: În anii de boom lucram la capacitate maximă, ba chiar importam clincher pentru a satisface cererea de pe piaţă. Între timp ne-am crescut producţia cu linia de la Câmpulung. Între 2008 şi 2010 a fost o scădere de 40%, iar acum lucrăm la 60-70% din capacitate. Însă trebuie ţinut cont de sezonalitatea producţiei, pentru că vara, toamna şi uneori primăvara, cererea este mai mare. În lunile de vârf este posibil să ajungem chiar şi la 90% din capacitate.
Capital: În aceste condiţii, mai aveţi în plan construcţia fabricii de la Mihai Viteazu (jud. Cluj)? Când va deveni această investiţie fezabilă?
Markus Wirth: În acest moment nu avem în plan construcţia acestei fabrici. În această industrie, din momentul în care se discută ideea creşterii capacităţilor şi până la construcţia efectivă a noilor facilităţi trec minim 3-4 ani. Cu siguranţă vor mai trece 5-6 ani până vom ajunge din nou la un consum de 630 kg pe cap de locuitor. Deocamdată avem capacităţi suficiente să acoperim cererea din piaţă aşa cum o aveam şi în 2008. Poate în 2-3 ani o să fim nevoiţi să aducem în discuţie din nou creşterea capacităţilor.
Capital: Ce datorii are de recuperat Holcim de la partenerii săi? Aveţi probleme în colectarea banilor de la clienţi?
Markus Wirth: Nu vă pot da această cifră, dar vă pot spune că a devenit tot mai dificil să colectezi banii din piaţă, iar întârzierile de plată de 90 de zile sunt frecvente. Trebuie să păstrăm un contact permanent cu clienţii pentru a ne recupera banii, dar este asemenea unei cascade. Companiile care lucrează cu statul au mari probleme în recuperarea banilor, iar acestea sunt clienţii noştri şi ne spun că nu pot vira banii până nu îi încasează de la stat.
Citește și Constructorii se închină în 2011 la Măria Sa, Statul