De la 1 ianuarie 2013, românii şi firmele cu venituri în lei nu vor mai putea lua la fel de uşor credite în valută, potrivit unui proiect de regulament al BNR. Restricţia va scumpi finanțările pentru companii, dar va pune şi presiuni pe ieftinirea caselor.
Condiţiile de creditare pentru finanţările în valută vor fi mai stricte decât pentru cele în lei, dacă populaţia şi firmele care solicită împrumutul nu obţin veniturile în moneda creditului. Practic, cei care nu au venituri în valută nu vor mai putea să se împrumute decât în lei. Clienţii trebuie să demonstreze că pot rambursa sumele chiar dacă moneda naţională se depreciază sever. Prevederile fac parte dintr-un proiect de regulament al Băncii Naţionale a României (BNR), cu scopul de a implementa recomandările Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) privind creditarea în valută, emise în septembrie 2011. CERS recomandă autorităţilor naţionale de supraveghere să monitorizeze creditarea în valută şi să ia măsuri în cazul existenţei unor riscuri semnificative la nivelul debitorilor neacoperiţi la riscul valutar. Creditorii vor acorda finanţări dacă sunt îndeplinite anumite criterii, stabilite prin reglementări interne, care să demonstreze că solicitanţii ar avea o capacitate foarte bună de rambursare a creditului în valută, chiar dacă moneda naţională s-ar deprecia sever, iar rata dobânzii valutei respective ar creşte.
Obligațiuni contra credite bancare
BCR a făcut deja pasul către adoptarea noului regulament: a eliminat majoritatea creditelor în valută, anunțând că, din această lună, va derula operațiuni de creditare preponderent în monedă națională. Celelalte bănci nu vor să facă comentarii pe marginea acestui subiect, fiind încă legate de creditarea în valută. Noul regulament BNR va lovi puternic în creditul ipotecar și în finanțarea corporate (liniile de finanțare a capitalului de lucru care la marile companii erau exclusiv în valută). Obligativitatea ca acele companii care nu realizează venituri în valută să se împrumute în lei, la costul destul de ridicat al împrumutului în monedă națională, va determina reorientarea acestora către alte modalităţi de finanţare. Exemplul dat de GDF Suez, care a lansat recent o emisiune de obligațiuni încheiată cu succes, va fi urmat de tot mai multe companii. Finanțarea firmelor mici se va face probabil exclusiv în lei, la costuri destul de piperate, fapt care va frâna și mai mult acest segment.
Creditarea persoanelor fizice va avea și ea de suferit, dar numai în segmentul ipotecar, deoarece la împrumuturile de consum reglementările mai vechi au eliminat deja posibilitatea finanţării în valută. Odată cu implementarea finanțărilor în monedă națională, gradul de îndatorare al celor care vor dori să se împrumute va scădea cu circa 20%-30% în valoarea totală a creditului. Bancherii speră însă că o diminuare a valorii creditelor va antrena, până la finele semestrului întâi de anul viitor, o ieftinire a locuințelor atât din blocurile noi, cât și din cele vechi. BCR susține că implementarea noului regulament este bună mai ales pentru băncile care au o viziune pe termen lung pentru România. Băncile care au viziuni pe termen de unul sau doi ani se mai uită încă la creditul în valută.
30% este scăderea valorii creditelor pe care le vor putea accesa clienții băncilor de anul viitor, din cauza creditării în lei.