Iar această capacitate excedentară, continuă el, a apărut ca urmare a intervenției persistente a statului în economia chineză.
"China, pur și simplu, nu este o economie de piață. Ea încă nu îndeplinește patru din cele cinci criterii ale UE pentru a fi considerată astfel. A acorda prematur acest statut, atunci când China nu îndeplinește nici criteriile UE și nici obligațiile sale față de Organizația Mondială a Comerțului, ar fi o nebunie economică și politică. Produsele care fac obiectul unui dumping din China au amprenta mult mai mare asupra mediului – aproximativ 50% mai mare – decât echivalentele produse în UE”, punctează Axel Eggert.
Astfel, potrivit acestuia, sunt subminate obiectivele UE de Comercializare a Emisiilor (ETS), care au ca scop reducerea emisiilor de CO2.
”Actuala propunere a Comisiei Europene pentru 2020 trebuie, prin urmare, să garanteze că nu conduce la costuri care nu sunt suportate de concurenți globali, cel puțin la nivelul celor mai eficiente combinate din Europa. Conform unui studiu recent, reforma ETS poate costa doar industria oțelului aproximativ 34 de miliarde de euro", adaugă Eggert.
În acest context, angajatorii și angajații din industria siderurgică europeană vor fi prezenți la un marș la Bruxelles, pe 15 februarie, ”pentru a-și demonstra sprijinul pentru comerțul echitabil, pentru creștere și pentru locurile de muncă în Europa”, precum și pentru a protesta față de dumping-ul pe piața Uniunii Europene din China și împotriva acordării statutului de economie de piață Chinei, reiese din datele EUROFER.
Conform acelorași date, industria siderurgică europeană are o cifră de afaceri de aproximativ 170 de miliarde de euro și 330.000 de angajaţi, care produc, în medie, 170 de milioane de tone de oţel pe an.
