Primele 200 de firme de catering cumulează încasări de peste 30 de milioane de euro, iar primele cinci, peste 20 de milioane de euro. Profitul celor din urmă: aproape două milioane de euro pe an.
O afacere discretă, dar cu venituri considerabile, este ceea ce se numeşte, cu un cuvånt, cateringul. Servirea mesei la locul de muncă, cunoscută pånă nu de mult sub termenul de cantină, s-a deplasat între timp din sfera protecţiei sociale în aceea a serviciilor, poartă azi numele de catering instituţional şi a devenit un business în toată puterea cuvåntului.
Iniţial, activitatea de catering instituţional se limita la a furniza, la sediul firmei, cåteva preparate ambalate în caserole, pentru angajaţii care nu-şi aduceau måncare la pachet. Cu timpul, cateringul a dobåndit suportul unei infrastructuri serioase, cu bucătării, linii de servire şi săli decente de servire a mesei.
Businessul a înflorit în oraşele în care multinaţionalele fac legea, dintr-un motiv cåt se poate de simplu: cvasiinexistenţa restaurantelor şi fast-foodurilor în zonele populate intens de sedii de firmă. „Numărul mare de clădiri de birouri, în special în zone precum Pipera sau Militari, a ajutat la creşterea profitului companiilor de catering“, spune Teofil Vultur, preşedintele Asociaţiei de Catering din Romånia.
La dezvoltarea afacerii a mai contribuit şi faptul că mulţi dintre marii angajatori au văzut în catering o ocazie de a le oferi salariaţilor un beneficiu: prånzul zilnic (în loc de tichete de masă), într-un spaţiu care se apropie de alura unui restaurant, serviciul fiind furnizat de firme de catering, în baza unui contract de durată. În fine, dar nu în ultimul rånd, veniturile acestor firme se rotunjesc datorită evenimentelor de genul lansărilor, conferinţelor şi petrecerilor private, care aduc încasări de cel puţin 3.000 de euro pe zi. „Dacă numărul invitaţilor depăşeşte 50 de persoane, o firmă de catering poate încasa dintr-un eveniment chiar şi 20.000-30.000 de euro“, declară Florin Bălan, directorul companiei Ana Catering.
Bucureştenii iau prånzul în oraş
La nivel naţional, există peste 200 de companii care oferă servicii de catering, iar aproape jumătate din ele operează în Capitală. „Dintre acestea, aproximativ 20 de companii înregistrează cifre de afaceri de peste 100.000 de euro, restul avånd cifre de afaceri şi profit de cåteva mii de euro“, spune Vultur. Primele 20 de firme au împreună o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de euro de pe urma serviciilor oferite în clădirile de birouri şi spitale (un alt generator de clienţi). Cele mai mari venituri din branşă le înregistrează firmele Eurest, Gala Catering şi Romanian Catering, care deservesc zilnic zeci de restaurante. Spre exemplu, Eurest deserveşte 45 de restaurante, care totalizează circa 18.000 de clienţi pe zi.
Clienţii pot folosi şi tichetele de masă pentru a plăti måncarea, dar în Romånia doar 15% din angajaţi se folosesc de ele în acest scop, în timp ce în ţările vest-europene procentajul se ridică la 90%. „Diferenţa este mare, dar ea este cea care ne dă speranţe că afacerea cateringului are potenţial de dezvoltare“, spune Vultur. Semnele sunt bune: în 2007, creşterea cifrei de afaceri a marilor firme din branşă a fost de cel puţin 20%, în timp ce a celor mici s-a dublat.
Deşi aflat practic abia la început de drum la noi, businessul are toate şansele să se dezvolte în următorii ani, îndeosebi în curtea marilor companii. Printre posibilii clienţi se numără însă şi instituţiile de învăţămånt sau chiar penitenciarele, Ministerul Justiţiei declarånd, cu ceva timp în urmă, că studiază varianta externalizării unora dintre serviciile din închisori.
21milioane de euro este cifra de afaceri cumulată a primelor cinci companii din domeniul cateringului. Cei mai mulţi bani sunt încasaţi din servirea prånzului pentru angajaţii multinaţionalelor
