Warren Buffett spunea că „numai după ce apele s-au retras, poţi vedea cine a înotat dezbrăcat“. Cele întâmplate recent la bursă au demonstrat cât de adevărată este observaţia. Refluxul a prins fără haine multe burse şi pe oamenii lor şi a arătat cât de multe sunt de făcut pentru a reduce efectele unor crize similare, care cu siguranţă vor veni cu forţe şi mai mari (inclusiv în România).
Cea mai mare lacună care s-a evidenţiat în aceste zile de confuzie şi panică a fost lipsa de înţelegere a conceptului de „bursă“. Se cerea oamenilor să fie raţionali, să nu vândă! Ce glumă! N-ai nevoie decât de o zi de tranzacţionare în pieţele Forex, chiar şi cu cont demo, pentru a vedea cât de iraţională este piaţa, împreună cu participanţii ei. Câtă raţiune poţi cere lui Ionel şi Gigel, care au cumpărat SIF-uri şi Rasdace la trâmbiţele din iunie-iulie 2007 şi au continuat s-o facă pe drum în scădere, sfătuiţi de brokeri? Sau câtă raţiune poţi cere unui începător care a pornit anul cu -15%, după ce a urmat „sfaturile preţioase“ de la sfârşitul lui 2007? 2008 este anul în care lumea trebuie să înţeleagă că bursa autohtonă nu mai e maşina de tipărit bani de la începutul mileniului. Finito! Ea se schimbă mult mai rapid decât „gândirea logică“ cu care mulţi ne îndemnau recent la „raţiune“. Piaţa românească ar fi caz unic în istorie!
A fost prima lecţie serioasă din seria multora ce vor urma şi în sistemul bursier românesc. A fost ea înţeleasă? Cu siguranţă că va fi uitată imediat ce bursa va creşte cu 5%. Dar, după colţ, bursa aşteaptă cu o altă scădere şi nimeni nu garantează adâncimea ei. Pe baza istoriei recente, există pericolul real ca data viitoare refluxul să lase multe cadavre în urma lui. Totul depinde de digurile care trebuie construite rapid şi bine. Pentru aceasta, avem nevoie de ingineri foarte buni, de excepţie. Unde sunt ei? Până atunci, ne aşteptăm la ape.
