Autoritățile din Paris vor un oraş mai sigur pentru copii, cu aer respirabil, așa că au decis să interzică accesul maşinilor în jurul mai multor şcoli din oraş. Maşinile nu mai au voie să meargă sau să staţioneze pe străzile din jurul a sute de şcoli. Elevii şi părinţii pot ajunge la şcoală doar pe jos sau cu bicicleta, scrie Thecooldown.

De ce interzice Parisul mașinile

Parisul a redus numărul mașinilor încă din anii ’90, dar când primărița Anne Hidalgo a preluat mandatul, în 2014, numărul lor a scăzut semnificativ. Sub conducerea lui Hidalgo, aproape 250 de mile de piste pentru biciclete au fost create în oraș. Edilul a dispus închiderea definitivă a unor tronsoane ale principalelor autostrăzi pentru a face spațiu zonelor prietenoase cu pietonii.

De asemenea, a început să reutilizeze mii de locuri de parcare și a crescut costurile locurilor de parcare rămase. De asemenea, orașul a adoptat în mod agresiv conceptul de „drum destinat școlii”. Maşinile nu mai au voie să meargă sau să staţioneze pe străzile din jurul a 168 de şcoli. Elevii şi părinţii pot ajunge la şcoală doar pe jos sau cu bicicleta. Scopul străzilor „pietonale” este de a le oferi copiilor un drum mai sigur spre şcoală.Autorităţile au pus semne care „semnalizează” străzile închise maşinilor: „Parisul respiră. Drum destinat şcolilor”.

Şi alte oraşe din lume, precum Vancouver (Canada), Auckland (Noua Zeelandă), Tirana (Albania) au luat exemplul Parisului şi interzic maşinilor să staţioneze în faţa şcolilor pentru a-i proteja pe copii de poluarea din trafic şi de accidentele rutiere.

Din „Orașul Luminilor” ajunsese „orașul farurilor”

În anii ’60 și ’70, Parisul s-a transformat din „Orașul Luminilor” în „orașul farurilor”. Hidalgo crede că mașinile sunt vinovate pentru multe dintre problemele orașului: zile frecvente cu smog, lipsa spațiului verde, valuri de căldură, poluare fonică și inechități geografice. În 2016, Parisul s-a confruntat cu cea mai gravă poluare din mai bine de un deceniu.

„În orașele noastre va fi din ce în ce mai greu de trăit cu aceste valuri de căldură repetate”, a declarat pentru Slate viceprimarul transporturilor și spațiului public Christophe Najdovski. „Dacă vor rămâne locuibile, trebuie să poți găsi un spațiu verde lângă casă. Dacă vrem să plantăm copaci la Paris, nu avem mult spațiu”, a spus Najdovski. „Și dacă vrem spațiu, nu îl luăm de pe trotuare. Trebuie să fie aici, în stradă, care era folosită înainte de mașini.”

La ce ajută interzicerea mașinilor

Planul lui Hidalgo este de a elimina infrastructura autovehiculelor, care a sufocat capitala în ultimii 60 de ani. Reducerea utilizării autovehiculelor personale va ajuta la curățarea orașului de smog, iar înlocuirea trotuarelor cu parcuri va ajuta la răcirea orașului. Între 2001 și 2018, utilizarea mașinilor în Paris a scăzut cu aproape 60%. În acest timp, accidentele rutiere au scăzut cu 30%, în timp ce poluarea a scăzut și ea. Potrivit Națiunilor Unite, gazele care captează căldura au fost reduse cu 25% între 2004 și 2018.

Pentru al șaptelea an la rând, primăria Parisului a derulat în septembrie 2022 programul ”Parisul respiră”, cu scopul de a-i proteja pe pietoni și pe bicicliști, reducând în același timp poluarea și zgomotul din capitala franceză. Măsurătorile arată că lipsa mașinilor din trafic a scăzut cu 20% nivelul de dioxid de carbon față de o duminică obișnuită.  De la ora 11:00 și până la 18:00 niciun vehicul personal motorizat – mașini sau motociclete, inclusiv modele electrice – nu pot circula sub amenințarea unei amenzi de 135 de euro. În fiecare an, perimetrul interzis mașinilor a fost extins, iar proiectul ”Parisul respiră” cuprinde aproape întregul oraș.

Transportul în comun, autocarele turistice, taxiurile, mașinile care fac aprovizionare sau mutări au voie să circule, fiind însă limitate la o viteză de 20 de km pe oră. În schimb, cei care obișnuiesc să folosească mașina resping acest tip de măsuri, mai ales după ce în ultimii ani în zone tot mai extinse din marile orașe din Franța viteza maximă a fost limitată la 30 de km pe oră.