”La solicitarea expresă a reprezentanţilor sectorului viti-vinicol şi în baza unei fundamentări reale şi obiective, prezentul proiect de act normativ propune introducerea măsurii de distilare a subproduselor în Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018. Această solicitare va conduce la creşterea veniturilor producătorilor care vor accesa măsura, prin aceea că subvenţiile oferite pentru distilarea subproduselor de vinificaţie vor constitui venituri suplimentare. De asemenea, accesarea măsurii de distilare a subproduselor garantează practici corecte de piaţă în rândul ţărilor producătoare de vin din Uniunea Europeană, prin creşterea controalelor şi scăderea activităţilor frauduloase”, se arată în nota de fundamentare.

Potrivit proiectului, accesarea măsurii de distilare a subproduselor oferă beneficii importante pentru că vor conduce la reducerea impactului necontrolat asupra mediului, din cauza tescovinei şi drojdiei denaturate. Prin măsura de distilare a subproduselor se realizează o gestionare corectă şi controlabilă a subproduselor, se precizează în document.

În aceste condiţii se vor putea pune în valoare potenţialul de producţie, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de cultură şi tehnologiilor de vinificaţie pentru obţinerea unor vinuri cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică recunoscută, creşterea suprafeţelor apte să producă struguri pentru vin cu denumire de origine controlată, la cel puţin 30.000 de hectare.

De asemenea, vor putea fi promovate noile plantaţii a soiurilor româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan european: Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Grasă, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Cadarcă, Frâncuşa şi Busuioacă de Bohotin, vor fi accesate investiţii pentru modernizarea tehnologiilor de producţie şi implicit pentru obţinerea de vinuri calitativ superioare, care să promoveze România pe pieţele terţe şi va putea fi continuată măsura de restructurare/reconversie a podgoriilor.

România beneficiază de o alocare financiară de 47,7 milioane euro anual, în perioada 2014 – 2018 pentru măsurile de sprijin notificate în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sector, respectiv: restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole; promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în Uniune care constă în acţiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie; asigurarea recoltei de struguri; investiţii.

România a înaintat Comisiei Europene în data de 30 iunie 2014, Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul viti-vinicol 2014 – 2018 revizuit şi actualizat cu solicitarea de introducere a noii măsuri de sprijin, potrivit aceleiași surse, citată de Agerpres. Tot pe site-ul MADR a fost publicat un ordin de ministru pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de asigurare a recoltei de struguri pentru vin, eligibilă pentru finanţare prin acelaşi Program Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018.

Prezentele norme metodologice stabilesc condiţiile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului financiar producătorilor din sectorul vitivinicol care asigură recolta plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin. Beneficiarii sprijinului financiar sunt producători, persoane fizice şi juridice care asigură recolta plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin.

Potrivit ordinului, valoarea sprijinului financiar reprezintă 80% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate din fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale sau 50% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva: pierderilor menţionate şi împotriva altor pierderi cauzate de alte fenomene climatice, pierderilor cauzate de animale, boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.