Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, un proiect de lege care prevede utilizarea unor sisteme destinate blocării convorbirilor purtate de deţinuţii din penitenciare cu persoane din afară, prin intermediul telefoanelor mobile. Potrivit statisticilor, în penitenciarele din România au fost conficate, din anul 2017 şi până în prezent, peste 7.000 de telefoane.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, este vorba despre un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Proiectul de lege urmăreşte să actualizeze cadrul legal, astfel încât autorităţile statului să aibă la dispoziţie mijloace eficiente de împiedicare a radiocomunicaţiilor nelegale între deţinuţi şi terţe persoane, potrivit Agerpres.
„Absenţa unor mijloace de control eficiente a radiocomunicaţiilor nelegale ale persoanelor private de libertate a generat creşterea numărului de convorbiri dintre deţinuţi şi terţe persoane, efectuate în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, astfel că, în prezent, riscul săvârşirii infracţiunilor prin intermediul telefoanelor mobile constituie un motiv de îngrijorare la adresa ordinii şi siguranţei publice, prin valorile sociale puse în pericol prin folosirea neautorizată a dispozitivelor de comunicare la distanţă, inclusiv a telefoanelor mobile, de către persoanele private de libertate.
Statistica Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evidenţiază că au fost confiscate în penitenciarele din România, din anul 2017 şi până în prezent, peste 7.000 de telefoane, după cum urmează: 2.912 – în anul 2017; 2.317 – în anul 2018; 1.524 – în anul 2019; 301 – în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020. Actul normativ se înscrie în strategia MJ şi a ANP de adaptare permanentă a cadrului legislativ la evoluţia criminologică şi tendinţele fenomenului infracţional.
Achiziţionarea serviciilor, echipamentelor sau sistemelor de detecţie, identificare şi localizare se face potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012.
„Modernizarea instituţională a ANP este unul dintre obiectivele mandatului. Adaptarea legislativă în domeniul ANP şi, în general, la evoluţia criminologică este parte din strategia MJ. Vor urma şi alte proiecte. Am rezolvat împreună cu ANP provocările pandemiei la adresa siguranţei deţinuţilor şi angajaţilor ANP. Nu avem niciun deţinut contaminat până în prezent, contrazicând toate temerile şi prognozele catastrofale care s-au făcut la adresa ANP la începutul crizei. Acum ne concentrăm pe modernizările necesare şi pe recuperarea celor opt ani precedenţi pierduţi în reforma ANP.
Când infractorii adoptă noi strategii infracţionale, noi adoptăm noi strategii de contracarare. E o muncă perpetuă, nu se va termina niciodată. Important este să fii cu un pas înaintea fenomenului infracţional. Este ceea ce am cerut recent şi Ministerului Public. Filosofia noastră e simplă, precum în şah, trebuie să fii mereu cu o mutare înaintea adversarului şi să ripostezi rapid la orice mutare. Am încredere că Parlamentul va înţelege raţiunea proiectului şi va coopera cu noi prin adoptarea sa rapidă şi fără amendamente distructive”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.