CJAS Timiş a decis lărgirea măsurilor antifraudă implementate în cursul lunii iulie la nivelul spitalelor din aria de competenţă, ca urmare a numărului mare de sesizări venite din partea asiguraţilor şi a controalelor efectuate la furnizorii de servicii medicale. Recent, directorul unui spital privat din Timişoara şi asistenta şefă au fost puşi sub acuzare de magistraţi pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, respectiv complicitate la aceeaşi infracţiune. Cei doi au creat un prejudiciu de 150.000 de lei prin raportarea la CJAS Timiş a unor date nereale privind internări ale unor pacienţi fictivi.

Mai exact, CJAS Timiş a obligat spitalele ca pe lângă raportarea pe care o depun lunar, sub semnătură proprie, în ceea ce priveşte realitatea şi exactitatea serviciilor efectuate, să depună în plus şi o bază informatică cu adresa şi cu numărul de telefon al pacienţilor cărora le-au acordat servicii medicale.

"Această măsură, iniţiată încă din luna iulie pentru spitalele din judeţul Timiş, va fi completată cu obligativitatea furnizorilor de servicii medicale din unităţile spitaliceşti private de a depune la CJAS Timiş odată cu raportarea şi o copie după factura de coplată, tot în vederea verificării realităţii serviciilor medicale prestate", a declarat Mariana Marcu, purtător de cuvânt al CJAS Timiş, potrivit Agerpres.

Măsura va fi extinsă şi la celelalte categorii de asistenţă medicală: asistenţa medicală de specialitate, asistenţa medicală primară etc.
Cum sunt posibile fraudele

După multe termene-limită depăşite, reţeta electronică şi SIUI sunt singurele componente ale PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) care au fost implementate. Mai sunt două hopuri mari: Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) şi Dosarul Electronic de Sănătate al Pacientului (DES).
Scopul principal prevenirea fraudelor din sistem, evaluate de CNAS la 300 de milioane de euro din bugetul total de circa cinci miliarde de euro, dar şi alinierea la standardele UE de gestionare a informaţiilor privitoare la pacienţi. Numai în ultimul an însă, în jur de 100 de medici, asistente şi farmacişti au fost acuzaţi de prescriere de reţete false şi fraudarea fondului de asigurări de sănătate.
Mecanismul de furt este următorul: dispunând de CNP-urile pacienţilor, doctorii prescriu reţete pentru morţi sau chiar şi pentru oameni sănătoşi, fără ştirea lor. Farmacistul este complice, pentru că introduce reţeta în sistem şi o trimite spre decontare, iar banii primiţi de la Casă sunt împărţiţi frăţeşte. De ce este acest lucru posibil? Pentru că autorităţile de la Evidenţa Populaţiei nu trimit medicilor date la timp, astfel că în SIUI unii apar, deşi sunt decedaţi, iar nou-născuţii nu există.

Cât a costat până acum informatizarea sănătăţii, tocmai în scopul eliminării fraudelor: