Măsuri de criză în Europa pentru salvarea băncilor

Criza financiară i-a reunit pe miniştrii europeni de finanţe, care au încercat să găsească soluţii de redresare. Una dintre acestea este mărirea plafonului de garantare pentru depozitele populaţiei. „Nu vom permite un Lehman Brothers european“, a declarat Christine Lagarde, ministrul francez de finanţe, în cadrul reuniunii miniştrilor economiei şi finanţelor din statele membre ale UE - Ecofin, eveniment care a avut loc săptămåna trecută la Luxemburg. La înt&

Criza financiară i-a reunit pe miniştrii europeni de finanţe, care au încercat să găsească soluţii de redresare. Una dintre acestea este mărirea plafonului de garantare pentru depozitele populaţiei.

„Nu vom permite un Lehman Brothers european“, a declarat Christine Lagarde, ministrul francez de finanţe, în cadrul reuniunii miniştrilor economiei şi finanţelor din statele membre ale UE – Ecofin, eveniment care a avut loc săptămåna trecută la Luxemburg. La întålnire au fost prezenţi şi reprezentanţii Comisiei Europene (CE) şi cei ai Băncii Centrale Europene.

După prăbuşirea băncilor americane de investiţii Lehman Brothers şi Merrill Lynch, mai multe instituţii financiare europene au dat semne de instabilitate. Pentru a fi salvate de la faliment, unele au fost naţionalizate, aşa cum s-a întåmplat cu banca olandeză Fortis şi cea britanică Bradford&Bingley. Guvernul islandez a anunţat că ţara riscă să intre în faliment, deşi a naţionalizat deja mai multe bănci pentru a-şi proteja sistemul financiar.

După ce Congresul american a votat planul de 700 de miliarde de dolari menit să salveze sectorul financiar de peste Ocean, UE încearcă acum să găsească cea mai bună soluţie pentru a-şi proteja pieţele financiare. Miniştrii de finanţe au convenit asupra mai multor măsuri de redresare, deşi un plan comun nu a putut fi adoptat. Propunerea Italiei şi Franţei de a se constitui un fond de salvare similar celui american a fost respinsă de Germania şi Marea Britanie. „Germania nu poate şi nu va emite un cec în alb pentru toate băncile“, a declarat cancelarul Angela Merkel.

Una din deciziile luate la Luxemburg a fost ca statele membre să susţină toate marile grupuri financiare, în caz de nevoie, pentru a evita răspåndirea crizei.

Creşte pragul de garantare

De asemenea, miniştrii de finanţe au căzut de acord ca, la nivelul UE, pragul de garantare a depozitelor populaţiei să fie majorat de la 20.000 de euro la 50.000 de euro. Liderii europeni au încercat astfel să prevină situaţia în care, pe fondul panicii, cetăţenii şi-ar retrage economiile depuse în bănci.

Hotărårea miniştrilor va fi obligatorie doar în momentul în care va deveni directivă UE, respectiv va fi aprobată de CE şi va primi avizul Consiliului European. Decizia vine după ce mai multe state membre au decis fie să mărească plafonul minim de garantare, fie să garanteze integral depozitele populaţiei. Irlanda a fost prima ţară care a hotăråt garantarea nelimitată a depozitelor, urmată de Germania, Grecia, Danemarca, Austria şi Slovacia. Alte ţări, cum ar fi Spania, Suedia şi Marea Britanie au decis mărirea plafonului minim de garantare.

O altă componentă a planului european vizează limitarea salariilor şi beneficiilor financiare obţinute de membrii conducerii executive ai instituţiilor financiare care vor fi ajutate de stat. Consecinţele intervenţiei statului le vor suporta şi acţionarii băncilor. În principiu, sprijinul statului va fi acordat temporar. Guvernele vor avea dreptul să schimbe conducerile băncilor ajutate, iar directorii acestor instituţii nu vor primi beneficii. Acest set de măsuri a fost luat după „lecţia americană“, cånd s-a descoperit că şefii principalelor firme de pe Wall Street şi-au repartizat bonusuri de 39 miliarde de dolari, deşi valoarea acţiunilor instituţiilor lor era în continuă scădere.

Compensaţii în trei luni de la faliment

Guvernul romån a anunţat săptămåna trecută că va extinde pragul de la 20.000 de euro la 50.000 de euro. „Suntem gata să adoptăm măsurile luate şi de alte state din UE, să întărim schemele şi mijloacele de garantare pentru ca romånii să fie siguri că au garantate depunerile şi nu poate fi vorba de pierderea, chiar parţială, a acestora“, a spus guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

Săptămåna aceasta, se aşteaptă aprobarea, prin ordonanţă de guvern, a majorării plafonului de garantare a depozitelor din sistemul bancar la 50.000 de euro. Înfiinţat în 1996, odată cu primul faliment bancar, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este obligat prin lege să facă plata compensaţiilor, în termen de trei luni de la data deschiderii procedurii falimentului unei bănci. Fondul poate plăti compensaţii şi după acest termen, dar nu mai tårziu de trei ani de la data începerii efectuării plăţilor. Plata se face eşalonat.

Conform legislaţiei romåneşti, chiar dacă ar există o criză temporară de lichidităţi la nivelul sistemului bancar, există pårghii pentru contracararea acesteia. Rezervele minime obligatorii constituite de băncile comerciale la BNR, de 40% pentru valută şi 20% pentru lei, ar asigura două luni de lichiditate fiecărei bănci comerciale. În plus, în caz de nevoie, BNR poate prelua efectiv conducerea unei bănci prin instituirea procedurii de administrare specială.

«Nu vă pot promite că nu vom întåmpina dificultăţi. Pot însă să vă spun că, dacă ne păstrăm capul limpede, vom reuşi să le depăşim.»
Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene