La întrunirea respectivă, Nicolae Ciucă a subliniat nevoia actuală de a beneficia de solidaritatea europeană atât în privința gestionării fluxului de refugiați ucraineni, cât și pentru a proteja economia românească și cetățenii vulnerabili la efectele crizelor multiple pe care le traversăm.

Acesta a reinterat că cei 620.000 de refugiați de război care au intrat în România de la izbucnirea conflictului militar din Ucraina, au beneficiat de sprijinul solidar al autorităților locale și societății civile, care au asigurat adăpost, produse alimentare și servicii sociale integrate, inclusiv pentru accesul gratuit al copiilor la educație.

De asemenea, o atenție specială a fost acordată nevoii de sprijin Republicii Moldova, afectată de numărul semnificativ de refugiați ucraineni, pe fondul problemelor economice cu care se confruntă acum.

România vrea să devină independentă energetic

Nicolae Ciucă a prezentat strategia țării noastre de a-și dezvolta economia națională și de asigura independența energetică:

– prin intermediul folosirii energiei nucleare;

– dezvoltarea capacității de producere a energiei regenerabile;

– exploatarea noilor zăcăminte de gaze naturale off-shore;

– interconectarea cu sistemele de aprovizionare din Bulgaria și Grecia;

Folosirea banilor europeni pentru modernizarea țării și crearea de noi locuri de muncă, într-o manieră integrată, care să reunească fondurile PNRR și fondurile din Cadrul Financiar Multi-Anual, alături de programele alocate la nivel european pentru gestionarea fluxurilor de refugiați de război, au fost menționate ca oportunități importante pentru manifestarea concretă a solidarității europene.

Comisia Europeană, surprinsă de rata mică a șomajului din România

Nicolas Schmit a transmis mulțumiri oficiale României pentru reacția sa rapidă și eficientă la criza umanitară generată de conflictul militar din Ucraina, subliniind eficiența eforturilor umanitare de a adăposti peste o jumătate de milion de refugiați ucraineni.

O mențiune specială a fost remarcată în legătură cu sprijinul acordat copiilor ucraineni care au nevoie de acces gratuit la educație.

Nicolas Schmit a promis sprijinul Comisiei Europene pentru accesarea rapidă a fondurilor europene aflate deja la dispoziția statelor din blocul comunitar, acestea urmând a fi suplimentate cu noi resurse financiare.

În privința locurilor de muncă din România, comisarul european a remarcat rata mică a șomajului din țara noastră și calitatea dialogului social, arătând că sunt necesare investiții în sectorul digital și în sistemul de învățământ pentru a crește nivelul de pregătire a forței de muncă.

Referitor la rata șomajului din România, reamintim că, recent, Institutul Național de Statistică a emis rata șomajului din februarie 2022. Potrivit informațiilor transmise, rata șomajului la bărbați a fost mai mare decât la femei în acest an.

Numărul șomerilor din România scade treptat

Potrivit informațiilor transmise de Institutul Național de Statistică, rata șomajului în februarie 2022 a înregistrat aceeași valoare ca și în ianuarie 2022, respectiv 5.7%. Însă rata șomajului la bărbați a fost cu 1,0 punct procentual mai mare decât la femei.

Numărul şomerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 ani, estimat pentru februarie 2022, a fost de 468 mii persoane, în scădere atât față de luna precedentă (469 mii persoane), cât și față de aceeași lună a anului anterior (481 mii persoane).

Pe sexe, rata şomajului la bărbați a depăşit-o cu 1,0 punct procentual pe cea a femeilor. Valorile respective fiind 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,1% în cazul celor de sex feminin.

În continuare există un nivel ridicat al ratei șomajului în rândul tinerilor de 22,0%. Pentru persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 ani, rata şomajului a fost estimată la 4,6% pentru februarie 2022 (5,0% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor).

Numărul şomerilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 ani reprezintă 76,6% din numărul total al şomerilor estimat pentru februarie 2022.