Guvernul cere firmelor sufocate de datorii să plătească contribuţii majorate pentru asigurările sociale. Este însă foarte înţelegător cu datoriile istorice ale companiilor statului.
Guvernul a anunţat prima măsură anticriză: se măreşte cota de contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat. Aiuritor mesaj, în contextul în care reducerea fiscalităţii a fost un atu puternic în campania electorală, iar Comisia Europeană tocmai a recomandat României să-şi consolideze politica fiscală.
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) refuză să facă orice fel de comentarii. În locul răspunsurilor, am primit extrase din Codul de procedură fiscală. Desigur că preşedintelui ANAF îi este greu să accepte un interviu pe tema măsurilor pe care trebuie să le ia în cazul marilor companii restante la plata contribuţiilor faţă de buget. Companiile statului au datorii istorice. Directorul general Viorel Scurtu de la Compania Naţională de Căi Ferate CFR, care datora la sfârşitul lui 2008 la bugetul asigurărilor sociale de stat 73 milioane de lei, la asigurările de sănătate, 27 milioane şi la fondul de şomaj peste patru milioane, ne răspunde laconic: „Societatea a acumulat datorii din cauza lipsei de lichidităţi, dar şi pentru că nu a încasat la termen taxa de utilizare a infrastructurii de la SNTFC, CFR Călători SA.“ ANAF anunţă că împotriva companiei a început procedura executării silite. În ce anume constă această măsură extremă? Ne lămureşte Viorel Scurtu: „Pentru neachitarea în termen a obligaţiilor către ANAF au fost emise şi transmise titluri executorii şi somaţii.“
ANAF ia banii cu binişorul
De fapt, este un fel de boală care se lungeşte până când Guvernul ia decizia să prescrie datoriile. Unul dintre foştii preşedinţi ai Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, Mihai Şeitan, ne lămureşte: „Niciodată nu s-au putut bloca conturile unor astfel de companii. Ies sindicaliştii în stradă. Încetarea activităţii ar avea grave efecte asupra economiei.“
În acest moment, datoriile companiilor la cele trei bugete sociale depăşesc şapte miliarde de lei. Grav afectat este bugetul în care se varsă CAS, pentru că din el se alimentează pensiile. Fiindcă bugetul de pensii are un deficit de 725,8 milioane de lei, guvernanţii trebuie musai să facă rost de bani. Numai că firmele nu mai suportă o povară, suplimentară în condiţiile în care afacerile merg tot mai prost.„O să vedeţi din ce în ce mai multe firme pe lista restanţierilor la ANAF, ne asigură deputatul Gheorghe Antochi. Sper să facem ceva în noul mandat, pentru că toată lumea vorbeşte despre cum să împărţim banii, nu cum să-i facem.“ Deocamdată, Antochi, cel mai bogat deputat de Bacău, are, de pe vremea când era preşedinte la Agricola Internaţional, datorii la bugetele sociale de peste 2,15 milioane lei. Asupra companiei s-a iniţiat procedura de executare silită. Actualul preşedinte de la Agricola, Grigore Horoi, ne linişteşte. „Cei de la Fisc sunt mult mai prietenoşi acum. Vor să ne ajute să ne recuperăm datoriile de la debitori.“
Pe lista ANAF a datornicilor sunt 229 de companii mari (cu cifre de afaceri peste 70 milioane de lei), din care 220 au restanţe la bugetul asigurărilor sociale de stat în valoare de 2,99 miliarde de lei. Firma miliardarului Ioan Neculaie, Prescon SA, datorează 1,4 milioane de lei. La telefon, a negat datoria, foarte plastic: „Dăi dracului. Sunt idioţi ăia de la ANAF!“. De-abia după ce a vorbit la contabilitate, a aflat de „mica scăpare“ şi a revenit telefonic, dar cu un alt ton: „O să-i iau la întrebări pe ai mei, ne-a asigurat el. Datoria s-a adunat de câteva luni, pentru că avem sume mult mai mari de bani pe care nu le putem încasa, la rândul nostru.“
Acelaşi argument l-au adus toţi interlocutorii noştri, de la Pan Group, Blue Air, Bog Art, Timken etc. Ei spun că nici nu ar trebui trecuţi ca restanţieri, pentru că au cereri de compensare pentru TVA pe care statul trebuie s-o ramburseze sau pentru alte datorii.
Executate, doar firmele mici
Procesul de compensare durează luni de zile, uneori şi un an, ne spune Gabriel Sincu, senior manager la Mazars Consulting. „Din ce am văzut până acum, nu putem spune că au fost luate măsuri în domeniul fiscalităţii pentru combaterea efectelor negative care se înregistrează deja. Ca la Radio Erevan, nu numai că nu s-a dat, ci s-a şi luat! Ar fi fost normal ca firmele să fie încurajate să facă angajări în această perioadă sau, cel puţin, să nu dea oameni afară. O reducere a impozitelor/contribuţiilor pentru noii angajaţi, poate chiar subvenţionarea unei părţi din salariile acestora ar fi fost un ajutor real.“
La fel de grav este şi faptul că majoritatea datornicilor nu trimit la buget nici contribuţia pentru asigurări reţinută de la angajaţi. În Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale se consideră infracţiune „reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.“ Maria Chira, contabilul-şef de la Bog Art, spune că nu s-a gândit până acum la acest lucru. Reprezentanţii ANAF ne asigură că sunt sesizate organele de control cu privire la această infracţiune. „O păţesc numai firmele mici“, punctează Mihai Şeitan.
Ce concluzie se poate trage din aceste majorări ale obligaţiilor fiscale? În loc să ia măsuri pentru angajaţi şi firme ca să treacă peste momentele grele care au venit, guvernanţii sporesc povara. Iar cei care au de suferit cel mai mult sunt tot cei mici.
Restanţe tot mai mari
De la un excedent de 1,8 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, în 2006, în noiembrie 2008, s-a ajuns la un deficit de 604 milioane lei.
Situaţia obligaţiilor restante la bugetele statului la 31 decembrie 2008
• Bugetul asigurărilor sociale de stat: 5.540.475.132 lei
• Bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 1.092.726.123 lei
• Bugetul asigurărilor pentru şomaj: 565.189.036 lei
Sursa: ANAF
