Așa cum scriam și într-un material anterior, astăzi, de Ziua mondială a luptei împotriva cancerului, nu avem vești bune. În ultimii doi ani pandemici, frica, dar și măsurile impuse în lupta antiCovid au făcut ravagii printre pacienții oncologici. Mai toți specialiștii spun că numărul bolnavilor de cancer va exploda în perioada imediat următoare. Putea oare statul să evite această tragedie?
Tabloul sumbru în care evoluăm spune că mulți bolnavi, speriați de Covid 19, n-au mai apelat la medici. Alții s-au lovit de restricțiile pe care sistemul sanitar le-a impus ca acțiuni antipandemice. Acestea au făcut ca numărul de diagnosticări noi privind cancerele să scadă semnificativ. Am solicitat părerile a câtorva medici specialiști, dar și a reprezentanților unor asociații dedicate pacienților oncologici. Unde a greșit statul? Se putea acționa mai cu grijă? Oare ce ar fi trebuit făcut?
Spitalele nu trebuiau blocate
În această chestiune, Cezar Irimia președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, este ferm: ” Statul trebuia să facă ce a făcut toată Europa civilizată şi responsabilă: FIECARE SPITAL ŞI-A TRATAT ,,COVIZII’’ LUI, NU A ÎNCHIS SPITALE!!!”.
”Creşterea fondurilor alocate prevenţiei, diagnosticării precoce şi a tratamentului este primul lucru la care ne gândim că s-ar fi putut face în perioada pandemică, alături de o suplimentare a personalului medical. Încă ne aflăm în perioada pandemică şi aceste lucruri se pot face şi acum, cu scopul de a creşte calitatea actului medical şi calitatea vieţii pacienţilor”, este de părere și Olga Cridland, președinte al Asociației P.A.V.E.L., asociația părinților care au copii bolnavi de cancer.
Și Mirela Nemțeanu, director executiv Hospice, are o imagine limpede asupra mmentului: ” Din păcate, pandemia ne-a pus în fața unor situații pentru care sistemul sanitar nu era pregătit, iar măsurile luate de autorități, mai ales în prima etapă a pandemiei, au fost în detrimentul pacienților cu boli cronice progresive care nu au mai avut acces la anumite servicii medicale. Spre exemplu, compartimente de paliație din instituțiile sanitare de stat au fost transformate în compartimente Covid-19, fără alternativă pentru pacienții care aveau nevoie de îngrijiri paliative”. Nici celor de la Hospice nu le-a fost ușor, dar nu au îndepărtat pacienți. ”În cazul nostru, scopul a fost să nu abandonăm pe nimeni – pacienți sau colegi. Cum noi suntem singura entitate din România care oferă servicii complete de îngrijire paliativă (și toate gratuite – deci accesibile oricui are nevoie de paliație), noi nici înainte de pandemie nu făcem față listelor de așteptare…acum a fost și mai greu, iar presiunea sosită din partea pacienților a fost și mai mare. Ca atare, să închidem, să nu mai fim alături de pacienți nu a fost niciodată o opțiune pentru noi, oricât de greu ne-ar fi fost și nouă”, spune Mirela Nemțeanu.
Reprezentantul Hospice are și o concluzie care nu poate fi ocolită: ”A nu fi alături de un bolnav incurabil, atunci când are nevoie, din punctul meu de vedere nu este o opțiune”.
Ce spun medicii
Doctorul Gheorghe Niță este medic primar urolog, doctor în științe medicale, și omul pentru care cancerul de prostată nu are secrete. Iată părerea specialistului: ”Nu ştiu dacă sunt eu în măsură să dau sfaturi autorităţilor dar cred că se puteau face mai multe. Pornind de la informarea pacienţilor şi conştientizarea că în afară de Covid există şi celelalte afecţiuni care neglijate pot omora poate la fel de mulţi oameni ca şi celebrul virus. Ar fi trebuit să se conştientizeze faptul că este imperios ca pacienţii cu afecţiuni non Covid care nu suferă amânare de diagnostic şi tratament (şi includem aici patologia tumorală – cancerele) să se adreseze clinicilor de specialitate (care nu au fost închise în această perioadă) pentru a li se dă şansa să nu piardă lupta cu viaţa”.
”Din păcate, mulţi din pacienţii cu cancere urologice au fost ca o frunză în vânt şi au căutat soluţii pe cont propriu în condiţiile unui sistem medical care nu i-a sprijinit. Din fericire consider că sistemul privat a întins o mână de ajutor dar din păcate acest lucru nu a fost posibil pentru toţi pacienţii”, mărturisește dr Niță.
La rândul său, doctorul Cristian-Gabriel Viișoreanu, medic primar Chirurgie Generală, supra-specializat în tratarea cancerului mamar spune că ” La început lucrurile au fost destul de neclare și prin urmare nici deciziile nu erau clare, lucru care declanșează întotdeauna incertitudine, nesiguranță si multe întrebări”. „Se pare ca finalul acesteia este aproape si cu siguranță, cu toții, am învățat ceva din aceasta experiență iar pe viitor poate vom reacționa mai uniți si mai încrezători in deciziile luate. La nivel general, cred ca deciziile au fost luate corect dar implementarea lor a fost dificila si uneori interpretata eronat, lucru care s-a reflectat într-o rata redusa de vaccinare si de încălcare a regulilor stabilite de autorități”, mai spune specialistul.
”Cred că aici răspunsul cel mai potrivit ar putea fi: „După luptă, mulți viteji se-arată.” Pentru etapa de început, lucrurile au venit atât de brusc, încât a trebuit să avem o listă de priorități. Întregul sistem a prioritizat și a încercat să facă faţă unui flux de pacienți aflați la risc din multe perspective”, declară și profesorul doctor Elvira Brătilă, medic primar obstetrică ginecologie. ”Apoi, lucrurile s-au recalibrat, pe noi coordonate, într-o etapă mai matură. Pandemia prin care încă trecem, pentru că nu am depășit încă aceasta luptă, nu a fost ceva pentru care să avem timp să ne pregătim, să avem un plan clar de la bun început, de aceea cuvântul-cheie a fost și este încă „adaptarea”. Ne adaptăm din mers, noi, ca medici, noi, ca sistem de sănătate, noi, ca societate. Ne străduim să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Nu există „bolnavi” și „ceilalți bolnavi”, există oameni care au nevoie să fie tratați de bolile de care suferă, la momentul oportun”, încheie dr Brătilă.
Planul lui Iohannis
La jumătatea lunii ianuarie, președintele Klaus Iohannis a lansat Planul Național de Combatere a Cancerului. Cum a fost acesta primit de pacienți și specialiști? Cezar Irimia, vede licărind speranța: ”Subscriu declaraţiei preşedintelui care a susţinut acest Plan în mod imperativ, şi cu siguranţă vom monitoriza implementarea acestuia. Pentru noi, pacienţii, acest Plan, pe care îl cerem încă din anul 2001, a aprins ,,luminiţa de la capătul tunelului’’!
Și Mirela Nemțeanu, Hospice, are așteptări mari: ” Este o inițiativă îndelung așteptată de pacienții care înfruntă această boală și care au nevoie de șanse egale în fața ei. Ne-am bucurat să regăsim în acest plan îngrijirea paliativă, recunoscută ca modalitate de îmbunătățire a calității vieții pacienților încă din momentul diagnosticării. Este un prim pas care însă ar trebui urmat, în opinia noastră, de o strânsă colaborare între Comisia de Oncologie și Comisia de Paliație din cadrul Ministerului Sănătății pentru a dezvolta toate palierele îngrijirii palliative în această strategie și pentru a crește semnificativ accesul pacienților la aceste servicii, care ar trebui sa existe în formă finanțată de stat”.
Gheorghe Niță, specialist în cancerul prostate este un pic mai reținut știute fiind tarele Ministerului Sănătății. ”Este un plan ambiţios care se adresează celor mai frecvente cancere întâlnite, printre care şi cancerul de prostată. Are o structură coerentă dar sper să nu rămână doar la nivel de plan. Din păcate în ultimii zeci de ani la nivelul Ministerului Sănătăţii nu a fost o gândire coerentă care să aibă continuitate în timp indiferent de clasa politică. Cred că Sănătatea ar trebui să fie una din priorităţile naţionale”, spune doctorul Niță.