Turbulențele economice recente din România, explicate de Cristian Socol
Economistul Cristian Socol a analizat recent criticile din spațiul public privind presupusa inconsecvență a guvernului și a principalelor partide politice în gestionarea economiei naționale.
Într-o postare amplă, acesta argumentează că deciziile luate de autorități au fost influențate de factori externi imprevizibili și de o deteriorare bruscă a situației macroeconomice europene și globale.
„Au mințit Ciolacu, PSD, PNL și UDMR?”
Una dintre principalele acuzații vehiculate este că liderii politici nu ar fi respectat promisiunile făcute publicului, alegând măsuri contrare celor anunțate inițial. Cristian Socol susține însă că aceste critici ignoră dinamica reală a economiei globale.
Programele politice și economice, finalizate în prima parte a anului 2024, se bazau pe date care indicau o stabilitate relativă a economiei României, în ciuda unor semnale de avertizare privind un posibil val de contagiune negativă din economiile dezvoltate europene.
„Cine crede că vreo țară din UE trăiește economic izolat de ceea ce se întâmplă în celelalte țări, ori nu știe carte ori este ticălos”, afirmă Socol, adăugând că România, ca o economie în dezvoltare, este mult mai vulnerabilă la crizele care își au originea în țările avansate.
Factorii care au schimbat jocul
Conform economistului, ipotezele economice pe baza cărora s-au construit politicile inițiale au fost invalidate rapid în a doua jumătate a anului. Situația a fost influențată de:
- Prognoza Comisiei Europene din noiembrie 2024, care a indicat o deteriorare semnificativă a economiei în 14 state membre, inclusiv România. Această schimbare a fost publicată cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.
- Estimările Comisiei Naționale de Prognoză pentru România, apărute în decembrie 2024, care preconizau o decelerare economică semnificativă în anii următori.
- Retrogradările agențiilor de rating: Moody’s a redus ratingul Franței pe 14 decembrie, iar patru zile mai târziu Fitch a modificat perspectiva economică a României de la stabilă la negativă, pe fondul incertitudinilor politice și economice.
Aceste evenimente au creat o presiune enormă asupra autorităților, care au fost nevoite să reacționeze rapid pentru a limita efectele contagiunii și ale panicii.
De ce măsuri urgente? Argumentele lui Socol
Socol explică de ce timpul economic „s-a comprimat” în acest context, forțând autoritățile să acționeze prompt. Printre motivele prezentate:
- În perioade de criză și incertitudine maximă, riscurile pentru economiile emergente, precum România, cresc exponențial. Inacțiunea ar fi generat un efect de „bulgăre de zăpadă,” cu deteriorări rapide ale indicatorilor economici.
- Costurile împrumuturilor au crescut deja, iar îngrijorările instituțiilor internaționale (Comisia Europeană, FMI, agențiile de rating) indicau un risc crescut de panică pe piețele financiare.
- Modelele economice preconizau că lunile februarie-martie 2025 ar reprezenta apogeul crizei economice în România, din cauza decalajelor în manifestarea contagiunii negative din Europa de Vest și a timpului necesar implementării măsurilor de stabilizare.
„România nu avea alternativă”
Socol subliniază că, în astfel de momente, lipsa de decizie ar fi fost cel mai mare risc.
„Inacțiunea în a forma Guvernul rapid însemna un cost de 1 miliard lei pe zi pierderi. Efectul de domino s-ar fi manifestat rapid”, afirmă el, oferind un exemplu concret: o creștere de 2 puncte procentuale a dobânzilor pentru împrumuturile statului ar fi crescut costurile bugetare cu 5 miliarde de lei (1 miliard de euro).
Într-un astfel de climat, România nu putea funcționa pe „pilot automat”. Mediul de afaceri și economia reală nu sunt suficient de puternice pentru a opera independent de deciziile guvernamentale.
„În astfel de momente, fiecare se retrage în propria carapace, fiecare încearcă să facă surfing pe valul crizei și aproape toată lumea cere măsuri și sprijin de la Guvern”, explică Socol.
Proiecția vinei – o soluție comodă, dar eronată
Deși recunoaște că s-au făcut greșeli în procesul decizional, Cristian Socol consideră că este nedrept să se arunce vina exclusiv asupra liderilor politici.
„A arunca vina, a proiecta vina este cel mai comod … nu este cazul de data aceasta”, concluzionează economistul.
El încheie prin a sublinia că deciziile luate au fost dictate de un context internațional dificil, iar măsurile urgente au fost esențiale pentru evitarea unei crize economice majore, chiar dacă unele dintre ele au fost nepopulare sau criticate.
Postarea completă poate fi citită mai jos.
