Curtea Constituţională a României a decis, vineri, că sunt neconstituţionale anumite prevederi din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, au declarat surse judiciare.
Potrivit unor surse judiciare, judecătorii Curţii Constituţionale au decis că prevederile privind pensiile magistraţilor sunt neconstituţionale, în timp ce în cazul altor categorii prevederile legale sunt interpretabile, însă nu se impune reglementarea lor în Parlament.
Conform Constituţiei, prevederile declarate neconstituţionale trebuie puse în acord cu decizia Curţii în termen de 45 de zile.
Curtea Constituţională (CC) a luat în discuţie sesizările PSD şi PNL, precum şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind neconstituţionalitatea măsurilor de reducere a salariilor şi a pensiilor decise de Guvern.
PSD a sesizat Curtea Constituţională în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care prevede, printre altele, reducerea salariilor cu 25 la sută şi a pensiilor cu 15 la sută. De asemenea, PSD au contestat la Curtea Constituţională şi legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.
PNL a contestat la Curtea Constituţională Legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
PSD vrea la CEDO şi Curtea Europeană de Justiţie
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate care vizează reducerea salariilor şi pensiilor, dar şi în cazul legii privind recalcularea pensiilor speciale.
Senatorul PSD Olguţa Vasilescu a declarat, joi, că formaţiunea social-democrată este pregătită să sesizeze organismele internaţionale, respectiv CEDO şi Curtea Europeană de Justiţie, dacă CC va respinge sesizările cu privire la neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate.
În 15 iunie, preşedintele Traian Băsescu le-a spus Iuliei Motoc şi lui Mircea Ştefan Minea, la depunerea jurământul la Cotroceni ca reprezentanţi ai Curţii Constituţionale, că formează, alături de Petre Lăzăroiou, o nouă garnitură de judecători neangajaţi politic „care nu au istorie în partidele din care provin”.
Contestarea la Curtea Constituţională a măsurilor de ajustare fiscală adoptate de Guvern este un proces normal, însă acestea trebuie aprobate de Curte întrucât sunt acţiuni prealabile pentru derularea acordului, declara, în urmă cu o săptămână, Caroline Atkinson, purtător de cuvânt al FMI.
În scrisoarea suplimentară la acordul stand-by, întocmită în luna mai, se spune: „Punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituţională în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestora) de pe partea de cheltuieli enumerate la punctele (i-iii) şi a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării”.
SURSA: Mediafax, Agerpres
Şedinţa Curţii Constituţionale, în care au fost discutate cele cinci sesizări ale PSD, PNL şi instanţei supeme privind neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate asumate de Guvern, este prima în noua formulă, după numirile lui Mircea Ştefan Minea şi a Iuliei Antoanella Motoc, susţinuţi de PDL, şi alegerea lui Augustin Zegrean (fost senator PD), ca preşedinte al instanţei constituţionale.
Cei nouă judecători ai CC sunt Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu (ambii numiţi de preşedintele Traian Băsescu), Ion Predescu, Aspazia Cojocaru (propuşi de PSD), Valentin Zoltan Puskas (propus de UDMR), Tudorel Toader (propus de PNL), Acsinte Gaspar, Iulia Antoanela Motoc şi Mircea Ştefan Minea (toţi propuşi de PDL).
