Consecinţele economice şi sociale ale pandemiei ar putea ”alimenta radicalizarea indivizilor, indiferent de convingerile lor ideologice”, indică Catherine de Bolle, directoare a Europol în raportul intitulat ‘Situaţia şi tendinţele terorismului’, document făcut public marţi.
”Activităţile extremei drepte, precum şi ale extremei stângi, şi cei implicaţi în terorismul jihadist încearcă să valorifice oportunitatea creată de pandemie”, adaugă reprezentanta Europol.
Folosirea violenţei de către indivizi radicalizaţi
Ea insistă pe faptul că reţelele de extremă dreapta, chiar dacă nu comit acte violente, promovează intoleranţa. ”Un asemenea climat construit pe xenofobie, pe ură contra evreilor şi musulmanilor şi pe sentimente anti-imigraţie ar putea favoriza folosirea violenţei de către indivizi radicalizaţi, aşa cum am văzut atât de des în ultimele luni”, avertizează raportul Europol.
În anul trecut, nu mai puţin de şase atacuri – reuşite, eşuate sau dejucate – atribuite extremei drepte au fost înregistrate în trei ţări, faţă de numai unul în 2018.
Printre aceste atacuri figurează atentatul de la sinagoga din oraşul german Halle, unde două persoane au fost ucise în octombrie 2019. Acest atac face parte dintre cele care au determinat autorităţile federale de la Berlin să interzică trei grupări neonaziste, dintre care ultima chiar marţi, 23 iunie.
Raportul de 98 de pagini constată, de asemenea, o reducere a atacurilor jihadiste, în special graţie eforturilor forţelor de securitate şi cooperării internaţionale. În 2019, şapte state membre ale Uniunii Europene au documentat şapte atacuri sau tentative în 2019 şi alte 14 dejucate, ceea ce înseamnă un total de 21 de atacuri comise sau dejucate ori tentative de atacuri, faţă de 24 în anul 2018 şi 33 în anul 2017.
