România a pierdut peste 15% din PIB pe timpul stării de urgență, acuză un cunoscut economist, care arată cu degetul spre Guvern, pe fondul întârzierii cu care se aplică posibilele măsuri de redresare a economiei.
România pierde enorm în timpul în care economia este închisă, cu atât mai mult cu cât lipseşte adoptarea și implementarea unor măsuri de redresare economică, arată economistul Adrian Câciu.
Deși există soluții și potenţial de redresare economică prin stimuli economici, în prezent factorii de decizie se concentrează pe discuții și controverse de o importanță minoră pentru economie, acuză Câciu.
”Dacă faci o analiză asupra soluţiilor puse la dispoziţie de cele mai luminate minţi ale acestei ţări observi că ai o hiperinflaţie de soluţii, deci potenţial de redresare economică prin stimuli economici şi fiscali există berechet.
Si totuşi…..
Şi totuşi suntem în a 57-a zi de la declanşarea starii de urgenţă.
”Lipseşte adoptarea şi implementarea măsurilor propuse”
Şi deşi decidenţii se laudă că totul e fantastic, lipseşte adoptarea şi implementarea măsurilor propuse.
Cineva spunea că se pierd zilnic în România 600 milioane euro pe zi cât timp economia este închisă.
Asta ar însemna că s-au pierdut deja 34,2 miliarde euro în cele 57 de zile.
15,5% din PIB.
Enorm!
Iar unii dezbat despre măşti şi termometre.
Cred că mulţi au febră! Altfel nu îmi explic!”, a scris luni Adrian Câciu pe Facebook.
Economistul arată că cei din Guvern au venit cu o singură propunere nouă, pentru susținerea economiei, restul fiind idei mai vechi adaptate situației de azi, impusă de epidemia de coronavirus.
”Greșeală majoră”
”Un singur „program” e nou. Acesta cu şomajul tehnic, un program născut fără sursă de finanţare, program pentru care a fost necesară o rectificare cu majorarea deficitului, program care a atenuat foarte puţin din şocul închiderii economiei pentru că s-a raportat la banii plătiţi la „alb” şi nu la veniturile reale ale persoanelor afectate.
Restul programelor sunt programe din perioada 2017-2019, unele chiar din anii 2014, ajustate sau readoptate cu întârziere sau cu bugete diminuate, cu excepţia IMM INVEST unde greşeala cea mai mare este ca nu au fost făcute convenţii cu băncile în care regulile jocului și condițiile de eligibilitate și bancabilitate să fie stabilite de stat, pentru că statul acordp garanţii.
Greșeală majoră și veți vedea în câteva luni efectul.
Peste asta suprapunem cel puțin 30 de măsuri propuse atât de către mine cât şi de alți economişti importanţi ai țării, dar niciuna pusa în aplicare, în schimb toate preluate în declaraţiile de genul „vom face””, a mai precizat Câciu.