Măsurile fiscale pe termen scurt au determinat oamenii să se gândească nu numai la ziua de mâine, ci şi pe termen mediu sau lung, pentru următorii 3-5 ani sau 15 ani, afirmă Peter Harrold, director de ţară pentru statele din Europa Centrală şi Ţările Baltice în cadrul Băncii Mondiale. "Este foarte important să subliniem că motivaţia noastră de a munci cu Ministerul Muncii şi de a susţine această reformă (legea pensiilor - n.r.) nu este condusă de presiuni bugetare pe te
Măsurile fiscale pe termen scurt au determinat oamenii să se gândească nu numai la ziua de mâine, ci şi pe termen mediu sau lung, pentru următorii 3-5 ani sau 15 ani, afirmă Peter Harrold, director de ţară pentru statele din Europa Centrală şi Ţările Baltice în cadrul Băncii Mondiale.
„Este foarte important să subliniem că motivaţia noastră de a munci cu Ministerul Muncii şi de a susţine această reformă (legea pensiilor – n.r.) nu este condusă de presiuni bugetare pe termen scurt. Măsurile bugetare pe termen scurt au determinat oamenii să se gândească, pentru că te gândeşti nu numai la ziua de mâine, ci şi la termenul mediu, adică la următorii 3-5 ani, 15 ani”, a declarat pentru Mediafax Harrold, care se află într-o vizită în România.
Oficialul Băncii Mondiale a afirmat că reformarea sistemului de pensii are ca scop creşterea capacităţii statului de a asigura în viitor sprijin adecvat pensionarilor.
„Rezistenţa la o schimbare care va durea este cel mai natural lucru din lume. Se vede pe străzile din Paris, în Atena, în Madrid (…). Dacă oamenii nu îşi exprimă nemulţumirile atunci când vieţile lor sunt afectate de schimbări, aceasta este o situaţie ciudată. Este un semn sănătos al democraţiei când vezi aceste evenimente, ar trebui să fie tolerate”, a spus Harrold.
El a subliniat importanţa comunicării autorităţilor cu populaţia prin explicarea în detaliu a măsurilor propuse sau adoptate.
„Explicaţi continuu. Cu cât se va comunica mai puţin cu atât vor exista mai multe proteste. (…) Nu ştiu dacă va fi o criză socială. Dacă mă aştept la continuarea protestelor? Nu m-aş aştepta la nimic mai puţin din partea unei societăţi democratice”, a continuat oficilul Băncii Mondiale.
El a mai arătat că, din cauza scăderii eficienţei, sistemul social din România are mult puncte tari, care sunt însă în acelaşi timp şi puncte slabe.
Un punct tare al sistemului este că acesta poate proteja cetăţenii de impactul evenimentelor economice sau sociale nefavorabile şi asigură accesul la serviciile medicale şi de educaţie.
„În acelaşi timp, acest punct tare este şi călcâiul lui Achille, punctul slab. Acum vedem că în timp aceste sisteme au devenit mai puţin eficiente şi costă statul multe resurse, de care nu dispune în contextul actual”, a spus reprezentantul instituţiei internaţionale.
Populaţia săracă a României s-a situat la 5,7% în 2008
El a mai arătat că sistemul de asistenţă socială îi protejează de sărăcie pe cei care îşi pierd locurile de muncă.
„Într-un stat mai slab sau mai puţin dezvoltat decât în România, s-ar vedea o creştere semnificativă a sărăciei dacă ar fi avut aceeaşi scădere a PIB ca a economiei româneşti”, a menţionat Harrold.
Richard Florescu, ofiţer senior de operaţiuni în cadrul Biroului Băncii Mondiale la Bucureşti, a menţionat că primele simulări obţinute pe baza datelor provizorii pentru 2009 indică menţinerea nivelului sărăcieri absolute la nivelul din 2008.
Ponderea persoanelor care trăiesc în sărăcie absolută în populaţia României s-a situat la 5,7% în 2008.