Constantin Mateescu, sibianul ce deține lanţul de retail Trident (în insolvență din august 2009), consideră ilegale licitaţiile organizate de către lichidatorul BDO Business Restructuring pentru vânzarea imobilelor societăţii. Primul spațiu comercial al Trident - cel de pe bulevadrul Nicolae Bălcescu – a fost vândut la licitaţie, în 14 august, cu 60 la sută peste prețul de pornire. Mateescu a atacat în instanță vânzarea lui.
„Trident nu este în faliment şi, prin urmare, nu pot fi vândute bunurile societăţii. Toate aceste licitaţii se pot organiza doar în etapa falimentului însă, întrucat onorariile încasate de BDO sunt spectaculoase, nu mai intereseaza pe nimeni să respecte legea”, acuză Mădălina Dicu, avocatul Trident.
Împotriva licitaţiei din 14 august, susţine ea într-un document remis Capital, au fost formulate contestaţii prin care s-a solicitat anularea ei, precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv reintroducerea imobilului în patrimoniul societăţii Trident.
„Decizia de vindere a imobilelor s-a luat în cadrul unei adunări a creditorilor lovită de nulitate absolută (…) nefiind organizată conform dispozițiilor legale din art. 118 alin.4 din Legea nr. 85/2006”, precizează avocatul Trident, cu completarea că pe rolul Tribunalului Sibiu se află dosarul nr. 6418/85/2012, având ca abiect ordonanța președințială pentru suspendarea licițatiei, precum și anularea licitației ca nelegală.
De menţionat că spațiul comercial deja vândut la licitaţie a avut un preț de pornire de 115.000 euro, fără TVA. Mâine, 24 august, este programată licitația pentru vânzarea hipermarketului din Deva. Preţul de pornire este de 1,808 milioane de euro, fără TVA. La sfârșitul lunii va avea loc și licitația pentru vânzarea complexul comercial Trident din cartierul Vasile Aaron. Valoarea de la care vor începe negocierile este de 1,592 milioane de euro, sumă la care se va adăuga TVA-ul.
„Trident îşi poate redresa activitatea”
Constantin Mateescu (foto) susţinea, într-o discuţie anterioară cu Capital, că încă de când a preluat administrarea firmei, BDO Bussines Restructuring a avut intenția să o bage în faliment și a și făcut toate demersurile pentru asta.
Cum el crede că „sunt şanse reale ca Tridentul să reuşească împlinirea planului de reorganizare”, în calitate de administrator special al reţelei a propus un plan de reorganizare, ce urmează să fie votat de către creditori în 23 august, „plan ce a fost în principiu agreat de creditorii societăţii”.
„Deşi crediitorii societătii Trident au fost de acord cu planul şi cred în reuşita unui astfel de plan, iar BDO avea cunoştinţă atât de intenţiile creditorilor cât şi de conţinutul planului de reorganizare, publicând chiar pe site-ul sau acest plan, nu a avut nicio problemă în a începe vânzarea acestor imobile înainte de votarea planului, sabotând, astfel, şansele de reuşită ale planului şi, încălcând, totodată, dreptul debitoarei de a-şi reorganiza activitatea, astfel cum acesta este prevazut de art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006”, mai spun reprezentanţii Trident.
Din punctul lor de vedere, motivul care a stat la baza acţiunilor BDO este "încasarea unui onorariu cât mai mare".
„După adoptarea planului, BDO va primit doar câteva mii de euro pentru activitatea sa de administrator judiciar în timp ce, prin vânzarea imobilelor la licitaţie, urmează să încaseze aproximativ 10% din valoarea totală a bunurilor, iar, în situaţia în care valoarea Trident este de multe zeci de milioane de euro, şi onorariul BDO va fi tot de natura milioanelor de euro”, arată Mădălina Dicu.
Trident deține proprietăți și mijloace fixe evaluate la 37,4 milioane de euro.
Mai mult, „întrucat sumele obţinute din fraudarea Tridentului sunt exorbitante, fiind vorba de un patrimoniu de milioane de euro, lanţul vicios din spatele acestei fraude a fost extins până la judecătorii din cadrul Tribunalului Sibiu, aceştia încălcând în mod flagrant legea în favoarea BDO şi refuzând să judece cererile în termenele prevăzute de lege, sau dând soluţii care nu au nicun temei juridic”, acuză avocatul Trident.
Mădălina Dicu afirmă că împotriva reprezentanţilor BDO au fost formulate o serie de plângeri penale de către mai mulţi creditori ai Trident, pentru infracţiuni de bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă precum şi traficarea averii debitorului de către adminsitratorul judiciar.
Trident Trans Tex, afacerea soților Alina și Constantin Mateescu, a început ca o simplă companie de comerț de haine, pentru a se extinde apoi în domenii dintre cele mai diferite, de la exploatări forestiere și transport intern și internațional de marfă până la imobiliare. Din 2004, de când a deschis la Mediaș primul hipermarket sub brandul Trident, Mateescu a investit peste 35 de milioane de euro în alte două supermarketuri, la Sibiu și la Alba Iulia, plus două hipermarketuri, la Deva și la Sf. Gheorghe. Au urmat, în 2008, la Sibiu un depozit de legume și fructe și – în 2009, Trident Shopping Center.
Perioadele faste ale afacerilor retailerului sibian – și ale celorlalți români din retail, de altfel -, au coincis cu intervalurile de creștere atât a pieței, cât și a ponderii comerțului în magazine tip cash&carry, hipermarketuri și supermarketuri, creșteri reflectate în investiții importante în extindere, în special prin credite bancare.
A venit apoi criza și odată cu ea stoparea bruscă a creșterii în retail. În condițiile unor marje destul de mici, ale fluctuațiilor de schimb valutar și ale unor dobânzi bancare din ce în ce mai mari, puțini retaileri au reușit să își adapteze din mers modelul de business.
Trident a intrat în insolvență în august 2009. Datoriile de 183 de milioane de lei au mai scăzut, după vânzarea de active, astfel că la finele anului trecut, valoarea calculată a debitelor era de 152 de milioane de lei. Multe din bunurile Trident Trans Tex-ului sunt încărcate de ipoteci – exemplu este complexul comercial de pe strada Alba Iulia, din Sibiu, sau depozitul de legume-fructe din Zona Industrială Vest.
Cei mai importanți creditori ai Trident Trans Tex sunt băncile: Corporate Recovery Management, cesionarul celor de la Romexterra (38% din masa credală), Banc Post (11,65%), BRD (9,51%), Piraeus Bank (9,13%) și Intesa Sao Paolo Bank (4,56%)
Sursa foto: Silvana Armat